In corpul uman, hormonul de crestere (HGH) este produs de catre glanda pituitara. Se gaseste in cantitati foarte mari in timpul adolescentei, cand promoveaza generarea tesuturilor, depozitarea proteinelor si consumarea tesutului adipos subcutanat. Odata cu inaintarea in varsta, nivelele endogene ale acestui hormon scad constant, ramand prezente in organism in cantitati foarte mici, cu efecte foarte putin vizibile. In organism, structura hormonului de crestere este formata dintr-o insiruire de 191 de aminoacizi.
Inainte ca glanda pituitara sa elibereze hormon de crestere, hormonul care elibereaza hormon de crestere si somatostatina sunt eliberate de catre hipotalamus, ei fiind cei care determina cantitatea de hormon de crestere eliberata de pituitara. Sunt multi factorii care influenteaza eliberarea hormonului de crestere, printre care si nutritia si antrenamentul.
Dupa ce a fost izolat de catre oamenii de stiinta, s-a deovedit ca acest hormon are proprietati terapeutice fantastice, mai ales in cazul deficientelor galndei pituitare.
A fost izolat pentru prima data in 1956, iar structura lui a fost identificata in 1972. In anii '80 au aparut primele medicamente care contineau hormon de crestere. Singura sursa de hormon de crestere era reprezentata de glanda pituitara a cadavrelor umane. Dar aceasta metoda de productie a medicamentelor a avut o viata scurta, pentru ca din cauza acestor medicamente pacientii se puteau infecta cu o boala foarte rara de creier, boala care era fatala. In ziua de astazi toate preperatele de hormon de crestere sunt sintetice. Este aproape imposibil sa se mai gaseasca pe piata produse vechi precum Grorm.
Folosirea hormonului de crestere s-a raspandit din ce in ce mai mult in lumea sportului datorita numeroaselor efecte benefice. Promotorul sau (cum este cazul pentru multe alte substante folosite astazi in culturism) a fost Dan Duchaine.
Hormonul de crestere este o proteina care stimuleaza celulele corpului sa creasca in marime, dar si sa se divizeze mai rapid, marind numarul acestora. Imbunatateste si trecerea aminoacizilor prin membrana celulara, si sporeste rata de conversie a acestora in proteine. Cu alte cuvinte, creeaza un mediu anabolic in corp. Mai mult, hormonul de crestere scade rata la care celulele folosesc carbohidratii pentru energie, favorizand utilizarea grasimilor. Astfel, hormonul de crestere construieste masa musculara concomitent cu arderea grasimilor.
Cresterile provocate de hormonul de crestere includ muschii scheltici si in afara de ochi si creier toate celelalte organe.
Cat de anabolic este hormonul de crestere? Intr-un studiu, sportivii de anduranta aflati in repaus, care au utilizat HGH, se aflau intr-o stare anabolica. Cu alte cuvinte, poti alerga maratoane si tot sa construiesti muschi.
Hormonul de crestere este eliberat de glanda pituitara prin pulsuri ritmice, in timpul somnului, de doua peptide: hormonul care elibereaza hormon de crestere si somatostatina. Aceste doua peptide sunt secretate pe rand. Cum va puteti imagina, hormonul care elibereaza hormon de crestere este cel responsabil de stimularea glandei pituitare (logic!).
Hormonul de crestere poate stimula si refacerea cartilagiilor si intarirea lor (un avantaj pentru cei care lucreaza cu greutati foarte mari). Dar pentru acest proces este nevoie de o substanta mediatoare, somatomedina (IGF - factorul de crestere insulinostimulator), care este secretata din ficat ca raspuns la hormonul de crestere. IGF este cea care promoveaza refacerea cartilagiilor. Nivelele cele mai crescute de IGF-1 apar la 20 de ore de la administrarea hormonului de crestere.
Chiar daca HGH are nevoie de IGF pentru a reface cartilagiile, poate de unul singur sa creasca lungimea oaselor; are efect benefic si asupra eritropoietinei, ceea ce influenteaza si mai mult anabolismul dar si anduranta.
Cum exista un feedback negativ la orice in organism, asa sta cazul si cu hormonul de crestere; si implica IGF-ul. Cand ficatul secreta IGF-1 este transmis un semnal catre hipotalamus si glanda pituitara sa inceteze productia de hormon de crestere.
Acum ceva interesant: chiar daca hormonul de crestere este un foarte bun constructor de masa musculara si un bun arzator de grasimi, este o proasta alegere cand se doreste cresterea fortei. Poate parea ilogic, cei care il folosesc sustinand contrariul. Dar de obicei, este folosit alaturi de steroizi anabolici si androgeni si alte substante stimulatoare, forta crescand de la aceastea.
Desi este interiza folosirea lui in lumea sportiva, nu exista teste care sa detecteze HGH prin analiza urinei. Singura metoda prin care se poate depista adiministrarea de HGH este prin recoltarea de sange.
Gradul in care HGH ajuta un sportiv a fost subiectul unei lungi dispute. Unii afirma ca este cea mai anabolica substanta, capabila de lucruri uimitoare, putand oferii cresteri in masa musculara si arderea stratului adipos in perioade foarte scurte de timp. Pentru ca este folosit doar de competitorii profesionisti care isi pot permite astfel de substante scumpe, o aura si mai mare de mister inconjoara HGH. Multi spun ca "tonele" de muschi prezentate la Mr. Olympia de catre concurenti sunt 100% datorate folosirii hormonului de crestere. Mai sunt si cei care spun ca este o risipa de bani si timp, ca nu are proprietati anabolice si pretul foarte ridicat il face total inutil in fata steroizilor. Cu atatea pareri impartite pe cine ar trebui sa credem?
Intai trebuie sa intelegem de ce rezultatele variaza asa mult. Se pare ca cel mai logic este pretul extrem de ridicat. Tehnologia prin care este produs fiind elaborata, costurile de productie sunt ridicate, ajungadu-se ca pe un sportiv sa il poata costa sume impresionante pe zi administrarea de HGH. Estimarea unui pret este irelevanta, preturile schimbandu-se des, dar este vorba de multi bani. Majoritatea nu isi permit asemenea sume si compenseaza prin administrarea de doze mici. Asta va duce la efecte foarte mici sau inexistente. Daca nu va permiteti o cura intreaga de HGH, nu ar trebui sa incercati deloc. Costul ridicat este dat mai ales de faptul ca eficienta hormonului de crestere se vede pe etrmen lung, de la 4 luni in sus. Multi sustin ca abia dupa 2 luni de zile incep sa fie vizibile efectele sale. Sunt multi cei care il folosesc in cure de 6 luni, chiar si de un an.
Administrarea hormonului de crestere
Dozele sunt de 2-6 U.I. (unitati internationale) pentru a atinge rezultatele cele mai bune, dar sunt persoane care folosesc si doze mai mari. Dar doza ideala se calculeaza in functie de greutatea fiecaruia. Cele mai folosite doze de catre sportivi sunt de 2 - 4 U.I. Se credea ca administrarea zilnica este foarte importanta, pentru ca HGH-ul are o durata de viata mica. Dar studiile ulterioare au infirmat aceasta ipoteza. Cea mai buna modalitate de adminitrare este o zi da una nu. Astfel, se imita mai bine pulsurile naturale de eliberare ale hormonului de crestere, si se evita suprasaturarea receptorilor, ceea ce duce la rezultate mai bune pe termen lung.
Cel mai indicat este sa se administreze o zi da una nu; in ziua in care se administreaza, se face in doua reprize, dimineata dupa trezire si seara inainte de culcare. Doza optima pentru o administrare este de 0.028 U.I./ kg corp. Deci, cineva care cantareste 90 de kilograme, isi va administra cate 2.5 U.I. de doua ori pe zi, pentru o doza zilnica totala de 5 U.I.
Concentratia maxima in sange apare dupa 4-6 ore de la injectie si are perioada de injumatatire de 30 de minute. In mod cert acest lucru face ca mentinerea constanta a nivelurilor HGH in sange sa fie dificila. De asemenea efectele sunt mai pronuntate atunci cand este folosit pe perioade lungi de timp, adesea cateva luni. Se poate folosii si pentru perioade mai scurte, dar mai ales atunci cand se urmarete pierderea stratului adipos. Pentru aceasta un ciclu de cel putin 6 saptamani ar trebui urmat. In general are o actiune lenta si rezultate cat de cat vizibile se vad dupa 8-12 saptamani.
Se poate administra intramuscular sau subcutanat (ultima varianta fiind cea mai des utilizata). Subcutanat are o absortie de 75% iar intramuscular de 63%. Injectarea subcutanata duce si la pierderea grasimii in locul unde se face, ceea ce face necesar schimbarea locului injectiei de fiecare data pentru un aspect simetric al corpului. Se pare ca majoritatea cad de acord cand vine vorba de proprietatile de ardere a grasimilor ale HGH. Sunt cele mai pronuntate si se vad cel mai repede, nefiind necesare doze foarte mari.
Alte substante se pot folosi concomitent cu hormonul de crestere pentru cele mai bune efecte. Se pare ca organismul are nevoie si de o cantitate mai mare de hormoni tiroidieni, insulina si androgeni, atunci cand nivelele de HGH sunt ridicate. Pentru inceput, adaugarea de hormoni ai glandei tiroide va duce la cresterea efectului termogenic al ciclului. Se poate administra Cytomel sau Synthroid (T3 sau T4). Si insulina este binevenita intr-un astfel de ciclu, mai ales pentru prorietatile ei anabolice. Steroizii sunt de asemenea necesari pentru ca HGH sa isi atinga potentialul anabolic. Este de preferat ceva androgen precum testosteronul sau trenbolonul. Efectul androgen este binevenit pentru ca promoveaza anabolismul prin alte cai decat cele prin care o face hormonul de crestere. Aceasta combinatie de HGH, anabolice, insulina si T3 este foarte sinergetica, fiind cea mai buna metoda de a acumula masa musculara si a pierde tesut adipos. Trebuie tinut totusi cont ca hormonii tiroidei si insulina sunt substante puternice care implica anumite riscuri suplimentare. Combinatii ata de puternice si riscante ca cele de mai sus nu sunt recomandate nici profesionistilor, cu atat mai putin amatorilor, si in niciun caz fara supraveghere de specialitate.
Efecte secundare ale hormonului de crestere
Hormonul de crestere vine insotit si de anumite efecte secundare care pot aparea, in functie de sensibilitatea fiecaruia. Subtierea sau ingrosarea oaselor, mai ales la maini, picioare si frunte; marirea organelor interne; hipoglicemie datorita inducerii rezitentei la insulina; sindromul tunelului carpian. Totusi aceste riscuri sunt reduse, astfel de probleme fiind semnalate foarte rar in randul sportivilor care folosesc doze moderate, chiar daca o fac cu regularitate si pe perioade lungi de timp. Dar in cazul in care se observa o modificare in structura oaselor, texturii pielii sau alte semne alarmante, administrarea trebuie intrerupta imediat pentru totdeauna.
Si ginecomastia sau retentia de fluide sunt posibile cu foloirea hormonului de crestere. De fapt, un efect secundar des intalnit este retentia de apa in jurul gleznelor si incheieturilor mainilor., alaturi de dureri articulare si de cap. Apar mai ales la inceputul ciclului si dispar treptat.
Alte efecte secundare care pot aparea sunt: reducerea nivelelor hormonului tiroidina T3, greata, ameteli, infectii respiratorii, amorteala pielii.
Un alt efect posibil este iritarea locului injectiei si aparitia unor mici umflaturi. Multi isi injecteaza hormonul de crestere in abdomen, fiind singurul hormon care poate duce la arderea locala a grasimii. Abuzul de hormon de crestere, folosirea unor doze foarte mari sau folosirea sa pe o durata mare de timp, poate duce la marirea mainilor, picioarelor, maxilarului si a organelor interne. Poate provoca si diabet de tip II din cauza cresterii rezistentei la insulina.
In primul rand trebuie sa tinem seama ca si un ciclu scurt cu HGH este foarte costisitor. Si asta nu neparat pentru ca este cel mai bun anabolic ci pentru ca procesul tehnologic de fabricatie este complex si costisitor. Daca aveti 1000 de euro sa cheltuiti pentru a castiga masa musculara mai bine ii dati pe steroizi. Hormonul de crestere este o unealta pentru cei care vor sa obtina mai mult decat o pot face doar cu steroizii anabolizanti. De obicei este folosit de catre profesionistii care isi permit sa cheltuiasca astfel de sume. Si mereu in combinatie cu alte substamte, nu doar HGH singur. Banii cheltuiti pe hormonul de crestere sunt justificati in cercurile profesioniste, unde concuretii isi castiga paniea cea de toate zilele prin fizicul lor, asa ca poate fi vazuta ca o investitie. In afara arenei profesioniste aceste cheltuieli nu isi au rostul, decat daca aveti portofelul doldora de bani.
Nu ma intelegeti gresit, hormonul de crestere este eficient; doar ca nu exista compromisuri. Fie esti dispus sa cheltui cat este nevoie pentru a duce un ciclu pana la capat, fie te orientezi catre altceva! Reducerea dozelor si scurtarea ciclurilor nu sunt optiuni viabile.
Datorita pretului ridicat, au aparut multe falsuri ale hormonul de crestere. O buna parte din cele ce se gasesc pe piata neagra sunt defapt HCG "imbracate" in ambalaje de HGH. Astfel de produse se pot depista printr-un test de sarcina cumparat de la farmacie. Aceste teste functioneaza prin depistarea HCG-ului din urina, prezent in timpul sarcinii. In cazul de
fata vrem sa aflam daca este HCG in fiolele noastre de HGH. Dupa o saptamana de la inceperea ciclului, injectati-va 1 ml de hormon de crestere inainte de culcare. Cand va treziti faceti testul de sarcina. Daca iese pozitiv inseamna ca ati fost pacaliti si ca de fapt luati HCG si nu hormon de crestere.
Hormonul de crestere (ca si HCG) este ambalat in doua fiole separate, una continand o solutie sterila, cealalta un praf. Continutul celor doua fiole se amesteca inainte de a fi injectate. Hormonul de crestere sintetic este perisabil, si ar trebui tinut refigerat.
ATENTIE! Nimeni nu poate nega: steroizii functioneaza, si functioneaza bine. Dar la noi in tara acestia sunt ilegali, iar cea mai mare parte a steroizilor care se gasesc sunt contrafacuti si de proasta calitate. Exista si vesti bune! Pentru cei care nu gasesc steroizi de calitate, sau nu vor sa se expuna riscurilor asocitate cu acestia, exista produse puternice, legale si fara efecte secundare, care va pot aduce rezultate bune si de durata: BULK Extreme si TESTOLAN pentru masa musculara, Fast BURN Extreme, Fast BURN Active si Keto Actives pentru definire si slabire. Pentru un amator riscurile expunerii la steroizi anabolizanti nu merita, cand pe piata exista astfel de produse naturale si aproape la fel de puternice!
Referinte