Ai burta de stres?

Multi dintre noi credem ca stim ce este stresul si cum se simte:

• Inima batand puternic la 3 dimineata cand esti trezit de zgomotul unui pahar care se sparge.
• Nevoia de a merge de 5 ori la baie inainte de a sustine o prezentare in fata unei comisii.
• Un lucru neplacut neprevazut care apare si iti da toata ziua peste cap.

Dar un alt fel de stres, mai subtil, poate pandi in umbra. Este vorba despre ce se intampla in corpul nostru cand suntem expusi continuu la un stresor, precum o pandemie incerta, traume din copilarie, stresul de a fi parinte, stresul de la munca, stresul din relatia de cuplu. 

Acesti stresori ascunsi pot fi atat de constanti incat nu ii mai luam in seama. Fac parte din fundal, tesuti in normalitate. In timp, pe masura ce se acumuleaza, stresorii ascunsi te pot afecta serios - te fac sa te simti fara energie, obosit, cu mintea in ceata, articulatii care dor si...da, burta! 

Oboseala suprarenala

Aceasta senzatie de zombie se numea oboseala suprarenala. Teoria era cam asa: stresul cronic oboseste glandele suprarenale, reducandu-le capacitatea de a pompa hormoni de stres precum cortizolul. Aceasta stare te lasa epuizat. Si pare o teorie plauzibila! 

Apoi, doi doctori de la o universitate din Brazilia, din Sao Paulo, au decis sa studieze mai in detaliu aceasta teorie. Dupa ce au analizat atent 58 de studii pe aceasta tema, au concluzionat: oboseala suprarenala nu exista! Aceasta sunt exact cuvintele lor! 

Cea mai convingatoare dovada impotriva teoriei oboselii suprarenale: la mare parte din suibectii testati pentru aceasta afectiune, nivelurile de cortizol erau normale. Cu alte cuvinte, glandele lor suprarenale nu erau deloc epuizate. 

Asadar, ce se intampla? Totul tine de ceva numit disfunctia axei HPA.

In termeni mai simplii, disfunctia axei HPA inseamna ca raspunsul la stres nu functioneaza cum ar trebui. Axa HPA este compusa din hipotalamus, glanda pituitara si glandele suprarenale. Topate aceste trei organe sunt conectate pe aceasta axa:

1. O parte din creier numita hipotalamus, interpreteaza stresul, secretand un hormon numit hormon care elibereaza corticotropina. 
2. Hormonul care elibereaza corticotropina semnaleaza glandei pituitare sa secrete ACTH - hormon adrenocorticotropin.
3. ACTH transmite glandelor suprarenale sa produca hormonii de stres cortizol si adrenalina. 

Dupa ce suprarenalele au pompat ceva cortizol, transmit creierului ca si-au facut treaba si creierul opreste raspunsul la stres. Cel putin asa ar trebui sa functioneze. 

Dar cand ai de a face cu prea multi stresori, deodata, pentru mult timp, acest sistem complex se defecteaza.

Suprarenalele fie nu transmit creierului ca si-au facut treaba sau creierul nu primeste mesajul. Rezulta o productie de cortizol marita.

Mai este nevoie de cercetari, dar unii specialisti cred ca aceasta inundare a corpului cu cortizol, il desensibilizeaza si face ca organismul sa devina rezistent la mesajul de a opri productia de cortizol (cerc vicios). 

Burta de stres

Disfunctia axei HPA este complicata. Asa ca o sa folosesc termenul mai simplist, burta de stres. Si este exact ce inseamna. Acumulezi grasime in zona abdominala.

Pe langa asta, mai ai parte si de alte "minunatii"; te simti obosit desi dormi 8 ore sau mai mult. Asa ca apelezi la cafeina, zahar, sare si grasimi pentru a avea energie.

Si daca ignori mesajul corpului de a o lasa mai moale si prin vointa te supui la antrenamente intense, o sa vezi ca nu mai poti face la fel de multe repetari cu aceleasi greutati ca in trecut.  Poate te accidentezi sau imbolnavesti.

Si daca faci pe savantul si iti monitorizezi pulsul si temperatura dimineata, o sa observi ca pulsul creste iar temperatura scade. 

Asa ca daca te simti vinovat ca sari peste antrenamente, mananci prost fara sa te poti controla sau pierzi timpul fara sa fii atent pe retele sociale, cand ar trebui sa faci ceva mai productiv, am un sfat pentru tine: ia o pauza! 

Nu esti lenes! Poate te afli intr-o situatie foarte des intalnita, mai ales anul asta, avand in vedere nesiguranta generala din toata lumea. 

Simptome ale stresului cronic

• Toate dor - muschii si nervii incordati dau aceasta senzatie.
• Ai probleme mai dese ale tractului intestinal - arsuri, dureri de stomac sau diaree.
• Antrenamentele par imposibile - lipsa somnului de calitate si stresul iti afecteaza capacitatea de a te recupera de la un antremament la altul. 
• Ai mintea incetosata -uiti, esti irascibil, impulsiv si te indoiesti de tine. 
• Te imbolnavesti des - celulele albe scad si inflamatiile cresc asa ca este mai greus a lupti cu infectiile. 
• Te ingrasi - nivelurile hormonului foamei, ghrelina, cresc, iar cele ale hormonului satietatii, leptina, scad; si metabolismul incetineste. 
• Nu ai chef de sex - productia de hormoni sexuali se reduce si iti omoara libidoul.

Factorii care cresc riscul de stres cornic

• Pandemia actuala.
• Conflict cu persoanele iubite. 
• Griji financiare prelungite. 
• Liste interminabile cu lucruri de facut. 
• Griji constante.
• Supraconsumul de stimulente precum cafeina.
• Loc de munca stresant.
• Antrenamente mult prea intense fara o recuperare adecvata.

6 pasi pentru a evita sau remedia burta de stres

1. Elimina alte probleme - fa teste medicale pentru anemie si alte afectiuni care pot avea simptome similare. 
2. Cauta stresori ascunsi - unii stresori nu par a provoca stres: utilizarea frecventa de retele sociale, consumul obsesiv de stiri, consum prea mare de cafea, consum prea mare de alcool, trimiti mereu mesaje si e-mailuri, naveta lunga prin trafic, relatii nefericite, lipsa increderii in sine, te compari cu altii, poluarea aerului, zgomot excesiv permament, calatorii frecvente, exercitii fizice prea intense, intolerante alimentare.
3. Tine un jurnal de stres - timp de o saptamana, noteaza toti stresorii si simptomele: noteaza cum te simti dimineata (cum ai dormit, ce puls ai, ce temperatura ai), cum te simti cand mananci sau bei ceva, sau cand esti expus la stresori si la final de zi, cum te simti cand mergi la culcare.
4. Elimina stresorii - vorbeste cu un terapeut, nu mai consuma atatea stiri, nu te lasa sa te ingrijorezi decat intr-un interval limitat din zi (1-2 ore), lucreaza de acasa macar o zi pe saptamana, nu mai petrece asa mult timp pe retele sociale (1-2 ore maxim, pe zi), externalizeaza sarcinile care nu iti plac (cum ar fi sa faci curat in casa), stabileste reguli (de exemplu, fara mesaje de la munca dupa 19), automatizeaza deciziile mai putin importante (de exemplu mananca acelasi lucru la micul dejun, zi de zi), desparte-te de de stresorii cronici toxici (de exemplu persoanele toxice). 
5. Adauga lucruri care amelioreaza stresul - meditatie, yoga, tai chi, citit, muzica, sa bei ceai, stretching, sauna, bai fierbinti, aromaterapie, iesit cu prietenii, sa scrii intr-un juranl, plimbari, timp in natura, un jurnal de gratitudine, sa incerci sa ai o atitudine mai pozitiva, etc.
6. Fa schimbari progresive pentru succes pe termen lung - nutritia de calitate, somnul, si alte strategii de mai sus te pot ajuta mult sa eviti burta de stres, dar o abordare totul sau nimic nu; fa lucrurile progresiv si implementeaza tehnicile pe rand, iar cel mai important, ai rabdare!

Referinte

1. Cadegiani FA, Kater CE. Adrenal fatigue does not exist: a systematic review. BMC Endocr Disord. 2016 Aug 24;16(1):48.
2. Pierce M, Hope H, Ford T, Hatch S, Hotopf M, John A, et al. Mental health before and during the COVID-19 pandemic: a longitudinal probability sample survey of the UK population. The Lancet Psychiatry [Internet]. 2020 Jul 21.
3. Cohen S, Kamarck T, Mermelstein R. A global measure of perceived stress. J Health Soc Behav. 1983;24(4):385-396.