Cum se fabrica suplimentele cu vitamine?

Cand lumea spune "medicamente" se gandeste la ceva artificial. Iar cand spune "vitamine" se gandeste la ceva natural. Dar atat medicamentele cat si vitaminele sau suplimentele alimentare pot fi naturale sau artificiale. 

Substantele naturale nu sunt neaparat benefice. Cucuta, ciupercile halucinogene, frunzele de rubarba si fasolea incoltita, sunt toate naturale dar potential mortale. 

Exista 6 categorii de nutrienti utilizati in fabricarea suplimentelor cu vitamine.

1. Surse naturale

Aici sunt inclusi nutrienti din vegetale, animale sau minerale. Dar inainte sa ajunga in flaconul cu vitamine sunt supuse unor procese intense de procesare si rafinare. Exemplele includ vitamina D din uleiurile ficatului de peste, vitamina E din uleiurile vegetale si beta-carotenul natural. 

Cand o vitamina este catalogata ca "naturala", trebuie sa includa doar 10% din ingredientele derivate din plante. Celelalte 90 de procente pot fi sintetice. 

De exemplu tocoferolii vitaminei E, care pot fi extrasi din uleiuri vegetale (deseori ulei de soia pentru costurile reduse).:

• Intai, boabele de soia sunt zdrobite si proteina este indepartata prin precipitare. 
• Apoi, uleiul ramas este distilat pentru e deveni uleiul vegetal care se gaseste ambalat la rafturi. 
• Materialul ramas este solubilizat si se indeparteaza toti carbohidratii. 
• Vitamina E este extrasa cu solventi din ceara si lecitina ramase. 

Alfa-tocoferolul sintetic este o combinatie de 8 izomeri, alfa-tocomerolul natural este doar un izomer, iar consumul de mai multi izomeri poate descreste biodisponibilitatea (cat din vitamina E este si absorbita din intestine). 

Alt exemplu este vitamina D3. Fabricarea incepe cu 7-dehidrocolesterol (de regula din uleiuri din lana), care se transforma in colecalciferol (vitamina D3) cand este expus la lumina ultravioleta. 

2. Surse identic naturale

Include nutrienti fabricati in laborator cu structura moleculara identica cu cea a nutrientilor aparuti spontan in natura. De regula se prefera acest proces pentru ca are un cost mai mic iar unele ingrediente naturale se procura mai dificil. Mare parte din vitaminele standard din comert, in zilele noastre, sunt produse astfel. 

Un exemplu este vitamina C. Mare parte din vitamina C de pe piata este sintetica si provine din China. Vitamina C este un acid slab. Multe suplimente folosesc diferite saruri ( ascorbat de sodiu, ascorbat de calciu, ascorbat de magneziu) pentru a reduce aciditatea. 

Cea mai populara forma de vitamina C sintetica este acidul ascorbic. Vitamina C naturala este aceeasi molecula ca si acidul ascorbic sintetic. Dar in mancare, acidul ascorbic se gaseste in complexul de vitamina C alaturi de alti compusi. Acidul ascorbic din suplimente este deseori derivat din amidon de porumb, zaharuri din porumb sau amidon de orez, si este dependent chimic de acizii volatili. 

Sinteza vitaminei C prin fermentatia in doi pasi a fost dezvoltata de China in anii '60. 

3. Doar sintetic

Acesti nutrienti sunt facuti in laborator si difera de variantele gasite in natura. Vitaminele sintetice pot avea aceeasi constituenti chimici, dar o forma diferita. De exemplu, faimoasele vitamine Centrum sunt doar sintetice. 

Este un lucuru important, pentru ca anumite enzime din corpul uman functioneaza corect doar daca vitamina are forma corecta. Cand dam corpului forme concentrate de nutrienti sintetici, se pare ca nu le poate absorbi optim. 

Materia bruta pentru suplimentele strict sintetice poate fi orice, de la gudron de carbuni, la petrol sau gaz de acetilena. Aceste suplimente sunt facute in fabrici prin manipulare chimica cu scopul de a replica structura vitaminelor izolate. Formulele exacte folosite nu sunt facute publice (nu se gasesc nicaieri astfel de informatii...si este legal, fiind "formule brevetate"). 

Un exemplu este vitamina B1. Cel mai des ca materie prima pentru aceasta vitamina se foloseste gudronul din carbuni (da, carbunii scosi din minele unde lucreaza minerii care protesteaza pe Valea Jiului). De obicei se adauga acid clorhidric pentru a permite precipitarea. Apoi trece prin alte procese ca fermentarea, incalzirea, racirea si alti pasi, pana se obtine o vitamina sintetica. Apoi este uscata si testata pentru puritate inainte de a fi trimisa distribuitorilor. 

Pentru a obtine un supliment natural de B1, procesul este destul de diferit. Alimentul sau planta care contine vitamina dorita este recoltata si curatata (sa zicem germeni de grau). Este apoi pusa intr-o cuva pentru a fi amestecata cu apa si filtrata pentru a crea un extract si a indeparta fibrele. Ce ramane dupa filtrare contine nutrientii gasiti in alimentul original. Este apoi uscat si gata de ambalare. 

4. Culturile din alimente

Sunt genul de culturi microbiene precum cele care au loc la iaurt, kefir, miso sau muraturi. Nutrientii pentru suplimente sunt deseori crescuti in drojdie sau alge. Astfel de culturi creeaza nutrienti cu un gard ridicat de absortie. 

Materia prima (minerale si unele substante sintetice) este adaugata la suspensia de drojdii/alge unde se concentreaza in celule. Apoi drojdiile/algele sunt recoltate, rupte si transformate in suplimente cu vitamine. Teoria este ca drojdiile/algele contin nutrientii cu care sunt hranite sub o forma de complex integral. 

Uneori vitaminele obtinute prin culturi sunt combinate cu cele sintetice pentru a le creste potenta (pentru a spori gramajul de micrograme/miligrame de pe eticheta). Dar retine ca a numara miligramele unei vitamine sintetice nu este comparabil cu ce se gaseste intr-un aliment integral. 

5. Surse din alimente

Se obtin prin reactiile enzimatice ale unor vitamine sintetice si naturale cu extracte care contin proteine vegetale si transformarea lor in suplimente. Nu este acelasi lucru cu culturile alimentare pentru ca nutrientii nu sunt crescuti in alimente integrale, cum este cazul suspensiilor de drojdii/alge. 

Nu este un proces prea des utilizat pentru ca rezulta nutrienti cu potenta slaba, niveluri fluctuante, viata de raft limitata. Nutrientii se degradeaza usor la caldura, la schimbarile de PH, lumina si oxigen.

6. Fermentatie bacteriana

Este vorba de nutrienti obtinuti prin modificarea genetica a bacteriilor. Aceste bacterii pot produce metaboliti care sunt nutrienti. 

Exemple includ CoQ10, aminoacizi, ergocalciferol (D2), K2, riboflavina, B12 (aceasta vitamina se obtine doar prin procesul de fermentatie, pentru ca sursa naturala de B12 este activitatea metabolica a bacteriilor, mai exact bacteriile din carnuri/tesuturi animale). 

De exemplu, vitamina D2 este obtinuta prin iradierea ciupercilor. Nu este o forma naturala de vitamina D. Forma de start este ergosterol, un sterol din plante derivat din membranele celulelor ciupercilor. Ergosterolul este transformat in viosterol de lumina ultravioleta, si apoi convertit in ergocalciferol (D2). 

Ce ar trebui sa stii despre suplimentele cu vitamine

Productia intensa de vitamine a inceput in anii '30 si dupa al doilea razboi mondial a inceput sa fie raspandita in toata lumea. O treime din populatia tarilor dezvoltate foloseste suplimente cu vitamine. 

Nutrienti din alimente

Motivul principal pentru care sunt folosite, este ca lumea se teme ca nu isi ia suficienti nutrienti din alimente. Este o teama fundamentata, nutrientii putand fi pierduti prin fertilizarea solului, pesticide, ierbicide, industrializarea agriculturii, etc. Se stie ca valoarea nutritiva a legumelor este in scadere inca din 1973. Absortia vitaminelor ingerate din alimente integrale variaza intre 20 si 98%. 

Suplimentele cu vitamine previn imbolnavirea?

Un studiu din 2002 a concluzionat ca este bine ca adultii sa ia un supliment cu multivitamine zilnic. Nu s-a specificat daca natural sau sintetic. Alte cercetari au concluzionat ca dincolo de tratamentul deficientelor, suplimentele cu vitamine nu sustin o sanatate mai buna si nu previn imbolnavirile. 

Unele date indica ca suplimentele cu vitamine pot creste rata de cancer, boli cardiovasculare si de rinichi. Dar la fel de mult cresc si sansele de imbolnavire daca ai deficiente ale unor micronutrienti. Asadar, rezultatele sunt mixte.

Alte surse de vitamine

Chiar daca nu folosesti suplimente cu vitamine, este imposibil sa le eviti cu totul pe cele sintetice. Alimentele fortificate (lapte, cereale, shakeuri, inlocuitoare de masa etc.) contin astfel de vitamine. 

Un raport de la "National Institutes of Health" a notat ca cei care consuma doze mari de suplimente cu un singur ingredient si alimente fortificate alaturi de suplimente cu multivitamine/minerale, sunt expusi unor efecte nedorite. 

Concluzii

Toate datele disponibile indica ca trebuie sa ne concentram pe ce mancam, nu pe ce pastile sa luam. Suplimentele cu vitamine sunt izolate obtinute de om, care par a fi in aceeasi clasa ca si medicamentele sintetice. 

Unele suplimente chiar au beneficii reale, de exemplu:

• Acidul folic pentru gravide.
• Fierul pentru cei anemici
• Vitaminele B pentru cei care se lupta cu alcoolismul.
• Vitamina D pentru cei care au fost supusi unor operatii bariatrice.
• Vitamina C pentru cei care sufera de scorbut. 

Dar intr-o situatie in care este posibil sa iti iei nutrientii din alimente integrale, sa alegi sa le inlocuiesti cu suplimente nu sustine sanatatea si suplimentele pot face mai mult rau decat bine. 

Daca vrei un supliment cu vitamine naturale, cauta unul a carui eticheta sa indice asta. Daca puterea vitaminei in cauza este mai mare decat ce gasesti in natura (de exemplu 1000% vitamina B3 pe portie), cel mai probabil contine ingrediente sintetice. 

Referinte

1. Bjelakovic G, Nikolova D, Simonetti RG, Gluud C. Antioxidant supplements for preventing gastrointestinal cancers. Cochrane Database Syst Rev 2008;3:CD004183.
2. Bjelakovic G, et al. Antioxidant supplements for prevention of mortality in healthy participants and patients with various diseases. Cochrane Database Syst Rev 2008;2:CD007176.
3. Bjelakovic G, et al. Mortality in randomized trials of antioxidant supplements for primary and secondary prevention: systematic review and meta-analysis. JAMA 2007;297:842-857.
4. Sesso HD, et al. Vitamins E and C in the prevention of cardiovascular disease in men: the Physicians’ Health Study II randomized controlled trial. JAMA 2008;300:2123-2133.
5. Bolland MJ, et al. Effect of calcium supplements on risk of myocardial infarction and cardiovascular events: meta-analysis. BMJ 2010;341:c3691.
6. Epstein D & Dohrmann G. What you don’t know might kill you. Sports Illustrated. May 18, 2009.
7. Cook NR, et al. A randomized factorial trial of vitamins C and E and beta carotene in the secondary prevention of cardiovascular events in women: results from the Women’s Antioxidant Cardiovascular Study. Arch Intern Med 2007;167:1610-1618.
8. Vivekananthan DP, et al. Use of antioxidant vitamins for the prevention of cardiovascular disease: meta-analysis of randomized trials. Lancet 2003;361:2017-2023.
9. Vinson JA & Bose P. Comparative bioavailability to humans of ascorbic acid alone or in a citrus extract. Am J Clin Nutr 1988;48:601-604.
10. Hickey S & Saul AW. Vitamin C: The real story. Basic Health Publications. 2008.
11. Cooperman T, Obermeyer W, Webb D. Consumerlab.com’s guide to buying vitamins and supplements. Consumerlab.com. 2003.
12. McDougall J. http://www.drmcdougall.com/misc/2010nl/may/vitamins.htm - https://www.drmcdougall.com/misc/2010nl/may/vitamins.htm
13. Fletcher RH & Fairfield KM. Vitamins for chronic disease prevention in adults. JAMA 2002;287:3116-3129.
14. Orr KK & Hume AL. An evidence-based update on vitamins. Med Health RI 2010;93:122-124.
15. Huang HY, et al. Multivitamin/mineral supplements and prevention of chronic disease. Evid Rep Technol Assess (Full Rep) 2006;139:1-117.
16. Hannon-Fletcher MP, et al. Determining bioavailability of food folates in a controlled intervention study. Am J Clin Nutr 2004;80:911-918.
17. Cohn W, et al. Comparative multiple dose plasma kinetics of lycopene administered in tomato juice, tomato soup or lycopene tablets. Eur J Nutr 2004;43:304-312.
18. Lodge JK. Vitamin E bioavailability in humans. J Plant Physiol 2005;162:790-796.
19. Clement BR. Supplements Exposed. Career Press and New Page Books. 2010.
20. Baker H, et al. Inability of chronic alcoholics with liver disease to use food as a source of folates, thiamin and vitamin B6. Am J Clin Nutr 1975;28:1377-1380.
21. Li D, et al. Chronic niacin overload may be involved in the increased prevalence of obesity in US children. World J Gastroenterol 2010;16:2378-2387.
22. Bates CJ & Heseker H. Human bioavailability of vitamins. Nutrition Research Reviews. 1994;7:93-127.
23. Neuhouser ML, et al. Multivitamin use and risk of cancer and cardiovascular disease in the Women’s Health Initiative cohorts. Arch Intern Med 2009;169:294-304.
24. Hill AM, et al. The role of diet and nutritional supplements in preventing and treating cardiovascular disease. Curr Opin Cardiol 2009;24:433-441.
25. Sesso HD, et al. Vitamins E and C in the prevention of cardiovascular disease in men: the Physicians’ Health Study II randomized controlled trial. JAMA 2008;300:2123-2133.
26. Gaziano JM, et al. Vitamins E and C in the prevention of prostate and total cancer in men: the Physicians’ Health Study II randomized controlled trial. JAMA 2009;301:52-62.
27. Cook NR, et al. A randomized factorial trial of vitamins C and E and beta carotene in the secondary prevention of cardiovascular events in women: results from the Women’s Antioxidant Cardiovascular Study. Arch Intern Med 2007;167:1610-1618.
28. Marra MV & Boyar AP. Position of the American Dietetic Association: nutrient supplementation. J Am Diet Assoc 2009;109:2073-2085.
29. Lichtenstein AH & Russell RM. Essential nutrients: food or supplements? JAMA 2005;294:351-358.
30. NIH State-of-the-Science Conference statement on multivitamin/mineral supplements and chronic disease prevention. NIH Consens State Sci Statements 2006;23:1-30.
31. Lawson KA, et al. Multivitamin use and risk of prostate cancer in the National Institutes of Health AARP Diet and Health Study. J Natl Cancer Inst 2007;99:754-764.
32. Sarnat R, et al. The Life Bridge. Herbal Free Press. 2002.
33. Vandamme EJ. Production of vitamins, coenzymes and related biochemicals by biotechnological processes. J Chem Tech Biotechnol 1992;53:313-327.
34. Padmini J. New technology for vitamin C production may end Chinese monopoly. Dec 23, 2004.