Ecdisteron este un hormon natural care apare in animale si plante. Unii cred ca atunci cand este ingerat de oameni, ecdisteronul este un agent anabolic mai puternic decat unii binecunoscuti steroizi anabolizanti, si fara efectele negative.
Altii sunt mai sceptici. Spun ca ecdisteronul este prea putin cercetat pe oameni si putinele studii care exista sunt de o calitate sub optim si nu pot fi de incredere.
Cine are dreptate? Adevarul este ca sunt intradevar putine studii privind efectele ecdisteronului asupra oamenilor, iar cele care sunt disponibile sustin descoperiri neobisnuite care sunt probabil prea bune pentru a fi adevarate.
Ce este ecdisteron?
Ecdisteroizii sunt o clasa de compusi cu o structura similara cu androgenii - hormoni care promoveaza dezvoltarea trasaturilor specific masculine precum cresterea parului si muschilor, ingrosarea vocii si sporirea fortei.
Ecdisteron este un ecdisteroid natural care controleaza naparlirea si metamorfoza antropodelor - animale cu exoschelete - precum insecte si crabi. Cand nivelurile de ecdisteron cresc, exoscheletul se desprinde de animal, permitandu-i sa se tarasca afara din el si sa creasca unul nou.
Ecdisteronul este produs si de unele plante, ca mecanism de aparare impotriva insectelor daunatoare, perturbandu-le dezvoltarea si reproducerea.
In lumea fitnessului si culturismului, ecdisteroizii sunt vanduti ca suplimente sportive pentru cresterea fortei si masei musculare, reducerea oboselii si grabirea recuperarii.
Beneficiile ecdisteronului
Unele cercetari sugereaza ca ecdisteronul poate sa:
- Scada colesterolul.
- Scada glicemia independent de insulina.
- Lupte cu diabetul si obezitatea.
- Creasca sinteza proteinelor.
- Creasca forta si performantele fizice la rozatoare.
- Creasca masa musculara la animale.
- Conserve masa musculara in deficit caloric.
- Amelioreze osteoporoza.
- Protejeze impotriva radicalilor liberi.
- Imbunatateasca regenerarea ficatului.
- Inhibe cresterea celulelor canceroase.
- Mareasca durata de viata.
Toate suna incredibil, un panaceu universal! In realitate, ecdisteronul este la propriu IN-credibil, in sensul de a nu fi crezut! Prima problema legata de afirmatiile despre ecdisteron este ca mare parte din studii - cele relevante pentru performanta sportiva mai ales - au fost facute pe animale, nu pe oameni. Studiile pe animale pot fi utile pentru testarea diferitelor mecanisme prin care functioneaza o substanta, dar rezultatele acestor studii nu pot fi extrapolate in totalitate la oameni.
De exemplu, un studiu a descoperit ca ecdisteronul poate creste forta prizei la soareci. Altul, ca soarecii care au luat ecdisteron puteau sta la suprafata apei mai mult timp decat cei care nu au luat, intr-un test de "inot fortat". Inseamna asta ca poate creste forta si performanta la oameni? Nu stim exact, dar pare putin probabil.
Exista unele cercetari pe oameni, dar problema cu ele este ca sunt greu de crezut. De exemplu, un studiu publicat in 1988 intr-un jurnal de specialitate care nu mai exista intre timp, a ajuns la concluzia ca sportivi bine antrenati care au folosit ecdisteron pe o perioada de zece zile au avut cresteri de masa musculara de 6-7% si o reducere a stratului adipos de 10%. Repet, in zece zile....fara niciun efect secundar!
Aceste rezultate sunt atat impresionante cat si foarte, foarte greu de crezut. De fapt, aceste rezultate depasesc cu mult si ce ai putea obtine cu utilizarea unui steroid anabolizant adevarat precum testosteron, trenbolon sau winstrol.
Un alt studiu a observat ca a lua ecdisteron si a sta degeaba, este mai eficient pentru cresterea masei musculare decat a nu lua nimic si a te antrena cu greutati. Acest rezultat este cel putin suspicios!
Nu numai ca aceste rezultate sunt improbabile, dar exista si unele studii care le-au contrazis si care au aratat ca ecdisteronul nu are efecte asupra slabirii, acumularii de masa musculara si cresterea fortei.
Concluzia este ca desi ecdisteron este o substanta interesanta, nu exista dovezi stiintifice credibile care sa arate ca poate creste masa musculara sau forta, sau sa duca la arderea tesutului adipos.
Efectele secundare ale ecdisteronului
Nu exista suficiente cercetari care sa determine daca exista efecte secundare la utilizarea de ecdisteron.
La rozatoare, ecdisteronul devine toxic cand este injectat in doze de 6400 mg/kg corp sau cand este luat oral la doze de 9000 mg/kg corp. Cea mai mare doza folosita pe oameni pana acum a fost de 800 mg (total), ceea ce inseamna undeva la 10 mg/kg corp pentru cineva de 90 kg.
Cu alte cuvinte, probabil ca este sigur pentru oameni dar nu putem stii mai multe pana ce nu se fac mai multe studii.
Si alte cateva nelamuriri pe care le poti avea legate de ecdisteron: nu poate creste nivelurile naturale de testosteron, tehnic este un steroid natural, dar nu se comporta in corp precum steroizii anabolizoanti si androgeni sintetici si momentan nu se afla pe lista de substante interzise in sport, desi a fost o propunere sa fie introdus.
Referinte
- Isenmann, E., Ambrosio, G., Joseph, J. F., Mazzarino, M., de la Torre, X., Zimmer, P., Kazlauskas, R., Goebel, C., Botrè, F., Diel, P., & Parr, M. K. (2019). Ecdysteroids as non-conventional anabolic agent: performance enhancement by ecdysterone supplementation in humans. Archives of Toxicology, 93(7), 1807–1816. https://doi.org/10.1007/s00204-019-02490-x
- Parr, M. K., Botrè, F., Naß, A., Hengevoss, J., Diel, P., & Wolber, G. (2015). Ecdysteroids: A novel class of anabolic agents? Biology of Sport, 32(2), 169–173. https://doi.org/10.5604/20831862.1144420
- Rodriguez, N. R., Vislocky, L. M., & Gaine, P. C. (2007). Dietary protein, endurance exercise, and human skeletal-muscle protein turnover. In Current Opinion in Clinical Nutrition and Metabolic Care (Vol. 10, Issue 1, pp. 40–45). https://doi.org/10.1097/MCO.0b013e3280115e3b
- Parr, M. K., Zhao, P., Haupt, O., Ngueu, S. T., Hengevoss, J., Fritzemeier, K. H., Piechotta, M., Schlörer, N., Muhn, P., Zheng, W. Y., Xie, M. Y., & Diel, P. (2014). Estrogen receptor beta is involved in skeletal muscle hypertrophy induced by the phytoecdysteroid ecdysterone. Molecular Nutrition and Food Research, 58(9), 1861–1872. https://doi.org/10.1002/mnfr.201300806
- Wilborn, C. D., Taylor, L. W., Campbell, B. I., Kerksick, C., Rasmussen, C. J., Greenwood, M., & Kreider, R. B. (2006). Effects of Methoxyisoflavone, Ecdysterone, and Sulfo-Polysaccharide Supplementation on Training Adaptations in Resistance-Trained Males. Journal of the International Society of Sports Nutrition, 3(2). https://doi.org/10.1186/1550-2783-3-2-19
- Kizelsztein, P., Govorko, D., Komarnytsky, S., Evans, A., Wang, Z., Cefalu, W. T., & Raskin, I. (2009). 20-Hydroxyecdysone decreases weight and hyperglycemia in a diet-induced obesity mice model. American Journal of Physiology - Endocrinology and Metabolism, 296(3). https://doi.org/10.1152/ajpendo.90772.2008
- Marks, E. P. (1970). The action of hormones in insect cell and organ cultures. General and Comparative Endocrinology, 15(2), 289–302. https://doi.org/10.1016/0016-6480(70)90078-X
- Wilborn, C. D., Taylor, L. W., Campbell, B. I., Kerksick, C., Rasmussen, C. J., Greenwood, M., & Kreider, R. B. (2006). Effects of Methoxyisoflavone, Ecdysterone, and Sulfo-Polysaccharide Supplementation on Training Adaptations in Resistance-Trained Males. Journal of the International Society of Sports Nutrition, 3(2), 19. https://doi.org/10.1186/1550-2783-3-2-19
- Simon, A. F., Shih, C., Mack, A., & Benzer, S. (2003). Steroid control of longevity in Drosophila melanogaster. Science, 299(5611), 1407–1410. https://doi.org/10.1126/science.1080539
- Shuvalov, O., Fedorova, O., Tananykina, E., Gnennaya, Y., Daks, A., Petukhov, A., & Barlev, N. A. (2020). An Arthropod Hormone, Ecdysterone, Inhibits the Growth of Breast Cancer Cells via Different Mechanisms. Frontiers in Pharmacology, 11, 1721. https://doi.org/10.3389/fphar.2020.561537
- Dinan, L., & Lafont, R. (2006). Effects and applications of arthropod steroid hormones (ecdysteroids) in mammals. In Journal of Endocrinology (Vol. 191, Issue 1, pp. 1–8). J Endocrinol. https://doi.org/10.1677/joe.1.06900
- Kuzmenko, A. I., Morozova, R. P., Nikolenko, I. A., Korniets, G. V, & Kholodova, Y. (n.d.). Effects of vitamin D3 and ecdysterone on free-radical lipid peroxidation - PubMed. Retrieved March 22, 2021, from https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9284541/
- Gao, L., Cai, G., & Shi, X. (2008). β-ecdysterone induces osteogenic differentiation in mouse mesenchymal stem cells and relieves osteoporosis. Biological and Pharmaceutical Bulletin, 31(12), 2245–2249. https://doi.org/10.1248/bpb.31.2245
- Koudela, K., Tenora, J., Bajer, J., Mathovani, A., & Slama, K. (n.d.). Stimulation of Growth and Development in Japanese Quails After Oral Administration of Ecdysteroid-Containing Diet. Retrieved March 22, 2021, from http://www.eje.cz/pdfs/eje/1995/01/42.pdf
- Panossian, A., & Wagner, H. (2005). Stimulating effect of adaptogens: An overview with particular reference to their efficacy following single dose administration. In Phytotherapy Research (Vol. 19, Issue 10, pp. 819–838). https://doi.org/10.1002/ptr.1751
- Gorelick-Feldman, J., MacLean, D., Ilic, N., Poulev, A., Lila, M. A., Cheng, D., & Raskin, I. (2008). Phytoecdysteroids increase protein synthesis in skeletal muscle cells. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 56(10), 3532–3537. https://doi.org/10.1021/jf073059z
- Todorov, I. N., Mitrokhin, Y. I., Efremova, O. I., & Sidorenko, L. I. (2000). The effect of ecdysterone on the biosynthesis of proteins and nucleic acids in mice. Pharmaceutical Chemistry Journal, 34(9), 455–458. https://doi.org/10.1023/A:1005272922071
- Otaka, T., Uchiyama, M., Okui, L. S., Takemoto, T., Hikino, H., Ogawa, S., & Nishimoto, N. (1968). Stimulatory Effect of Insect-Metamorphosing Steroids from Achyranthes and Cyathula on Protein Synthesis in Mouse Liver. Chemical and Pharmaceutical Bulletin, 16(12), 2426–2429. https://doi.org/10.1248/cpb.16.2426
- Chen, Q., Xia, Y., & Qiu, Z. (2006). Effect of ecdysterone on glucose metabolism in vitro. Life Sciences, 78(10), 1108–1113. https://doi.org/10.1016/j.lfs.2005.06.031
- V N Mironova, I. D. K., T F Skachkova, O P Bondar’, & Z M Datsenko. (n.d.). [Hypocholesterolemic effect of phytoecdysones during experimental hypercholesterolemia in rats] - PubMed. Retrieved March 22, 2021, from https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7101810/
- Dinan, L., Harmatha, J., Volodin, V., & Lafont, R. (2009). Phytoecdysteroids: Diversity, Biosynthesis and Distribution. In Ecdysone: Structures and Functions (pp. 3–45). Springer Netherlands. https://doi.org/10.1007/978-1-4020-9112-4_1
- Báthori, M., Tóth, N., Hunyadi, A., Márki, Á., & Zádor, E. (2008). Phytoecdysteroids and Anabolic-Androgenic Steroids-Structure and Effects on Humans. In Current Medicinal Chemistry (Vol. 15).