Steroizii anabolizanti si androgeni se gasesc la vanzare in farmacii, cu prescriptie medicala, in aproape orice tara din lume. Fiind folositi de decenii bune pentru tratarea unor boli si afectiuni, in pezent steroizii anabolizanti au unele intrebuintari medicale bine definite. Sunt folositi pentru a trata barbati si femei, copii, tineri si varstnici. In unele situatii, steroizii anabolizanti si androgeni sunt medicamente care pot salva viata pacientilor, lucru uitat de multe ori, din cauza discutiilor despre abuzul de steroizi si folosirea lor in afara ariilor medicale. In aceasta sectiune vom detalia principalele intrebuintari medicale ale steroizilor, acceptate de vasta majoritate a comunitatii medicale.
Hipogonadism/ Terapia de inlocuire hormonala
Cel mai des, steroizii anabolizanti si androgeni sunt utilizati in terapia de inlocuire hormonala, cunoscuta si ca terapia de inlocuire a testosteronului. Aceasta presupune suplimentarea cu testosteron, principalul hormon masculin, pentru a atenua efectele secundare ale nivelelor foarte scazute ale hormonului (termenul medical este hipogonadism). Pacientii pot fi si adolescenti care sufera de hipogonadism la pubertate sau alte boli care pot intrerupe functionarea corecta a balantei hormonale, dar majoritatea pacientilor sunt barbati peste varsta de 30 de ani. De cele mai multe ori, nivelele de testosteron naturale au scazut din cauza inaintarii in varsta.
Simptomele nivelelor scazute de testosteron includ scaderea libidoului, disfunctii erectile, nivele reduse de energie, forta musculara si anduranta scazute, abilitate redusa de a practica sporturi, oscilatii ale starilor emotionale, scaderea in inaltime (reducerea tesutului osos), capacitate scazuta de munca, pierderi de memorie si scaderea tesutului muscular. Cand sunt asociate cu imbatranirea, aceste simptome sunt toate trecute sub umbrela andropauzei. Din punct de vedere clinic, acest fenomen se numeste hipogonadism tarziu.
Nivelele totale de testosteron la adulti sunt considerate a fii peste 350 ng/dl, dar unii doctori le considera normale si pe cele de 200 ng/dl. Din pacate, hipogonadismul este o afectiune nediagnosticata la multi. Terapia de inlocuire hormonala nu este inceputa decat daca pacientul prezinta si simptomele asociate cu nivelele scazute de testosteron.
Administrarea de testosteron inlatura cu succes mare parte din simptomele hipogonadismului. Cresterea nivelelor de testosteron peste 350 ng/dl va restaura viata sexuala si libidoul normal si va remineraliza oasele. Un studiu in care s-au administrat 250 mg de testosteron enantat o data la 21 de zile, a dus la sporirea densitatii minerale in oase cu 5%, dupa 6 luni. In timp, asta poate preveni degradarea tesutului osos, si evitarea fracturilor la batranete. Terapia de inlocuire hormonala creste si numarul celulelor rosii (cele care transporta oxigenul) imbunatatind energia si starea de bine. Cum era de asteptat, administrarea terapeutica de steroizi duce si la o retentie mai mare de tesut muscular si la cresterea fortei (la nivele mult mai mici decat in cazul culturistilor sau sportivilor, care folosesc supradoze si o administrare mult mai frecventa).
Spre deosebire de abuzul de steroizi si folosirea lor cu alte scopuri decat medicale, administrarea lor terapeutica poate avea efecte pozitive asupra sanatatii cardiovasculare. Terapia cu testosteron duce la scaderea LDL (colesterolul rau) si cresterea semnificativa a HDL (colesterolul bun). De asemenea, se reduce si grasimea din jurul taliei si se imbunatateste sensibilitatea la insulina. Acestia sunt factori importanti in dezvoltarea sindromului metabolic, si evitarea acestui sindrom poate preveni si progresia arterosclerozei. Terapia cu testosteron reduce si markerii inflamatorii, ceea ce protejeaza peretii arterelor.
Consensul medical astazi este ca terapia de inlocuire hormonala la barbatii sanatosi (a caror singura afectiune este hipogonadismul cauzat de inaintarea in varsta) nu are efecte secundare si poate reduce riscul aparitiei afectiunilor cardiace.
Ingrijorari de incepere a terapiei de inlocuire hormonala apar atunci cand sanatatea pacientului este precara. Studiile efectuate pe pacienti peste 65 de ani, care aveau deja probleme de sanatate precum boli cardiace sau diabet, au aratat ca administrarea de hormoni androgeni, poate inrautati lucrurile in unele cazuri, asa ca este nevoie de grija si supraveghere sporita. Un alt efect care apare la pacientii cu o varsta inaintata, si nu apare la cei mai tineri, este marirea prostatei. Aceste efecte apar mai ales cand sunt administrare doze suprafiziologice, si sunt mai reduse cand dozele sunt medii.
Protocoale de administrare ale tratamentului
Transdermal: Aplicarile transdermale (pe piele) sunt cea mai raspandita metoda de suplimentare cu testosteron, fiind prima abordare in terapia de inlocuire hormonala. Aceasta metoda ofera avantaje pacientilor, fata de injectii. In primul rand, aplicarea gelului pe piele nu este dureroarsa asa ca se sporeste gradul de confort. Aplicarea transdermala mentine constante nivelele de androgeni din sange, zi de zi, fara fluctuatiile observate la esterii injectabili. Dozele uzuale sunt intre 2,5 mg si 10 mg/zi (doza aproximativa absorbita).
Administrarea se face prin aplicarea unui gel pe piele sau a unui plasture. Din cazua metabolismului din piele, aceasta metoda creste mai mult nivelele dihidrotestosteronului (DHT) decat injectiile. Asta poate duce la cresterea efectelor secundare androgene in timpul terapiei, caz in care se trece la administrarea prin injectii.
Injectii. Testosteronul enantat si cipionat sunt cei mai prescrisi steroizi anabolizanti si androgeni din lume, in terapia de inlocuire hormonala. Apoi vin mixurile de testosteron, precum Sustanon 250 si Sustanon 100. O injectie cu astfel de steroizi va furniza doza necesara de androgeni pentru 2-3 saptamani. Protocolul cel mai raspandit in randul doctorilor care aplica terapia de inlocuire hormonala este de a injecta 200 mg de testosteron o data la 2-3 saptamani. Este important de retinut ca acesti esteri de testosteron vor furniza nivele diferite de hormon in fiecare zi. Nivelele vor fi mai ridicate in primele zile dupa injectie si vor scadea treptat pe masura ce timpul trece. Doctorii ar trebui sa isi monitorizeze atent pacientii pentru a se asigura ca suplimentarea cu androgeni sustine nivelele normale si inlatura simptomele hipogonadismului.
O alta optiune, in sepcial pe piata europeana (si care este cel mai des aplicata si in Romania), este Nebido (testosteron undecanoat) care are o actiune foarte indelungata, fiind necesare 4-5 injectii pe an.
Oral. Testosteronul undecanoat oral (Undestor) este singurul medicament care furnizeaza testosteron pe cale orala. Se foloseste mai ales in Europa si Canada. Confortul este crescut cu aceasta metoda de administrare, si este usor de urmat, pentru ca implica doar ingerarea catorva pastile zi de zi. Dozele uzuale pentru terapie sunt de 120-160 mg/zi, adica 3-4 capsule de 40 mg fiecare. Dozele zilnice sunt impartite in doua, in timpul meselor, de obicei la mic-dejun si cina. Desi aceasta metoda de administrare este foarte confortabila, nivelele de testosteron din sange pot varia foarte mult de la o zi la alta. Cantitatile de grasime din dieta au un impact foarte mare asupra absortiei hormonului, si se recomanda mese care sa aibe cel putin 20 g de grasime, pentru o absortie optima a Undestorului. Si in cazul administrarii orale nivelele de DHT tind sa creasca mai mult.
Angioedem ereditar
Steroizii anabolzianti si androgeni sunt des prescrisi pentru tratarea angioedemului ereditar, o boala rara si periculoasa a sistemului imunitar. Angioedemul ereditar este cauzat de mutatia genetica a unor factori de coagulare a sangelui, caracterizat prin proasta functionare a proteinei C1, inhibitoare de esteraza. Ea joaca un rol foarte important in controlul inflamatiilor. Simptomele angioedemului ereditar includ o umflare intermitenta dar rapida a mainilor, bratelor, picioarelor, ochilor, limbii sau gatului. Pot aparea umflari si in tractul digestiv, rezultand crampe, greata sau voma. In cazurile serioase se poate umfla gatlejul, blocand caile aeriene.
Atacurile se declanseaza fara un factor anume, dar stresul, traumele, operatiile si lucrarile dentare sunt asociate frecvent cu angioedema ereditara.
Steroizii orali C-17 alfa alchilati sunt un tratament preventiv util, reducand frecventa si intensitatea atacurilor. Sunt administrarti in doze mici, pe termen lung. Cei mai des prescrisi steroizi orali pentru aceasta afectiune sunt stanozolol si danocrin, dar se pot folosi si sunt prescrisi si alti steroizi orali precum oxandrolon, metiltestosteron, oximetolon, fluoximesteron si metandrostenolon. Dozele necesare variaza in functie de individ, si sunt mentinute cat mai mici posibil, pentru a reduce riscul de aparitie a efectelor secundare. De exemplu, in cazul stanozolol dozele initiale sunt de 2 mg, administrate de 3 ori pe zi (total, 6 mg). Doza va fi ajustata catre una de mentinere in functie de raspunsul pacientului, de obicei 2 mg/zi sau o data la doua zile.
Anemie
Ca si clasa de medicamente, steroizii anabolici si androgeni stimuleaza sinteza de eritropoietina in rinichi, un hormon care sustine crearea de noi celule rosii. Astfel, administrarea de steroizi tinde sa creasca numarul de celule rosii, fancadu-i un tratament viabil pentru unele forme de anemie (o afectiune caracterizata printr-un numar mic de celule rosii).
Formele de anemie care raspund pozitiv la tratamentul cu steroizi anabolizanti si androgeni sunt cele cauzate de insuficiente renale, siclemie, anemii refractare precum anemie aplastica, mielofibroza, mieloscleroza, metaplazia mieloida agnogenica si anemiile cauzate de boli maligne si droguri mielotoxice. Raspunsul pacientilor va fi unul individual, in functie de organismul fiecaruia, metoda terapiei si forma anemiei, dar in multe cazuri da rezultate.
Steroizii prescrisi pentru tratarea anemiilor severe sunt oximetolon si nandrolonul decanoat (Deca-durabolin). Oximetolonul se administreaza in doze de 1-2 mg/kg corp pe zi, atat la barbati si femei, adulti sau copii. Dozele zinice ar fi intre 75 si 150 mg, pentru cineva care cantareste 72 de kg. Uneori este nevoie si de doze de 5 mg/kg/zi, pentru a se vedea rezultate pozitive.
Nandrolonul decanoat este administrat in doze de 50-100 mg/saptamana la femei, si 100-200 mg la barbati. Dozele pentru copii (2-13 ani) sunt de 25-50 mg la 3-4 saptamani.
In ultimii ani, eritropoietina recombinata adus la schimbarea fetei tratamentului anemiei. Chiar daca steroizii anabolizanti si androgeni sunt inca utili si prescrisi pentru aceasta afectiune, sunt priviti ca ceva secundar, si se folosesc doar daca terapia cu eritropoietina nu da rezultate.
De obicei rezultatele cu eritropoietina sunt mai bune, si riscurile mai mici, in special pentru femei si copii.
Cancer de san
Steroizii anabolizanti si androgeni sunt uneori prescrisi pentru a trata cancerul de san la femeile carora li s-au inlaturat ovulele. Steroizii sunt utili cand cancerul raspunde la hormoni, adica progresia sa poate fi controlata prin manipularea hormonilor. Androgenii si estrogenii au actiuni opuse asupra tumorilor responsive, estrogenul sustinand avansarea cancerului mamar si androgenii inhibandul. Administrarea de steroizi anabolizanti si androgeni poate inclina balanta in favoarea androgenilor, reducand marimea tumorii, o metoda de tratament care a adus rezultate bune la multe paciente. Din pacate, efectele secundare de virilizare pot fi puternice la femei, de aceea aceste terapii se fac cu mare grija.
Un steroid oral precum fluoximesteronul este de obicei preferat fata de un injectabil cu actiune lenta ca nandrolonul decanoat, pentru ca poate fi oprit rapid din actiune daca efectele secundare de virilizare sunt prea pronuntate.
De cand au aparut antiestrogeni si inhibitori de aromatziare puternici, folosirea steroizilor pentru tratarea cancerului de san a fost aproape complet eliminata. Astazi, astfel de tratamente combina antiestrogeni precum Nolvadex cu inhibitori de aromatziare precum Arimidex sau Femera. Steroizii anabolizanti sunt inca prescrisi pentru tratarea cancerului de san, dar mai mult ca metoda de siguranta, atunci cand terapia cu antiestrogeni nu da rezultate.
Activitate fibrinolitica scazuta
Steroizii anabolizanti si androgeni pot fi folositi pentru a trata afectiuni asociate cu scaderea activitatii fibrinolitice. Fibrinoliza este procesul enzimatic prin care un cheag de sange este descompus si metabolizat. Este un antagonist al coagularii, cele doua mecanisme mentinand echilibrul homeostatic. Afectiunile fibrinolitice sunt rare, dar foarte grave cand apar.
Activitatea fibrinolitica scazuta poate duce la formarea cheagurilor de sange care pot cauza tromboembolism, atac cerebral si infract. Steroizii orali C-17 alfa alchilati sunt cunoscuti pentru cresterea activitatii fibrinolitice, fiind utili multor pacienti care sufera de deficit de antitrombina III sau exces de fibrinogen. Cel mai des este folosit stanozololul, dar se pot folosi si alti steroizi orali. Dozele sunt stabilite individual, tinandu-se cont de rezultatele pozitive si efectele secundare. Steroizii injectabili esterificati sau orali non-alchilati nu au aceleasi efecte fibrinolitice.
Infertilitate (barbati)
Intr-o propoprtie foarte mica de cazuri, steroizii anabolizanti si androgeni poti fi prescrisi pentru tratamentul infertilitatii la barbati. Cand cauza infertilitatii este concentratia mica de spermatozoizi din cauza deficientelor de secretie ale celulelor Leydig, un androgen poate imbunatati situatia. In aceste cazuri, steroidul poate creste numarul spermatozoizilor, calitatea spermei si concentratia de fructoza, crescand sansele de conceptie. Androgenul oral mesterelon (Proviron) este cel mai adesea prescris in acest scop.
Trebuie spus ca in general steroizii anabolizanti si androgeni reduc fertilitatea la barbati, aceasta fiind singura exceptie.
Probleme de crestere
Steroizii anabolizanti pot fi prescrisi copiilor care sufera de deficiente de crestere, atat cu sau fara deficiente hormonale. Au efecte pozitive atat asupra muschilor cat si asupra oaselor. Daca sunt administrati inainte ca capetele lungi ale oaselor (epifizele) sa se sudeze si cresterile liniare s-au oprit, efectele lor anabolice asupra oaselor pot sustine cresterile in inaltime. Asta se poate intampla fie prin actiunea directa a steroizilor asupra celulelor osoase, fie prin actiune indirecta prin stimularea hormonului de crestere si IGF-1.
De obicei se folosesc steroizi care nu se aromatizeaza si nu au activitate estrogenica, pentru ca estrogenul cauzeaza oprirea cresterilor. In cazul copiilor, utilizarea de steroizi anabolizanti si androgeni trebuie facuta cu mare grija si precautie. Pe langa efectele secundare, chiar si steroizii care nu se aromatizeaza pot accelera inchiderea epifizelor (capetelor oaselor lungi).
De obicei se foloseste oxandrolonul, alaturi de hormon de crestere uman. Se ia pe perioade de 6-12 luni, la doze de 2,5 mg/zi; dozele pot fi ajustate in functie de pacient (sex, greutate, sensibilitate). Cand tratamentul se face in conditii bune, se sporeste rata de crestere generala si in inaltime, compatativ cu neinitierea terapiei. Totusi, testele efectuate pe perioade lungi de timp nu au adus suficiente date care sa sustina utilitatea oxandrolonului in aceasta situatie.
Libidou (femei)
Metiltestosteronul este folosit pentru cresterea libidoului la femei aflate la menopauza. Doze mici ale steroidului sunt incluse in medicamente care au si estrogen, combinatii menite sa combata simptomele menopauzei, printre care si lipsa libidoului. Dozele folosite sunt mici, in comparatie cu alte aplicatii medicale ale metiltestosteronului, fiind de maxim 2 mg/zi.
Osteoporoza
Steroizii anabolizanti si androgeni cresc densitatea osoasa, si pot fi prescrisi pentru tratamentul osteoporozei. Principalele beneficii constau in stimularea cresterii de nou tesut osos, prevenirea descompunerii tesutului osos, si cresterea ratei de absortie a calcului. Steroizii pot reduce si durerile cauzate de osteoporoza. Osteoporoza apare mai ales la femeile trecute de menopuza, fiind cauzata de schimbarile hormonale. Dar, boala se manifesta la persoanele batrane de ambele sexe. Osteoporoza mai poate fi cauzata si de administrarea prelungita de corticosteroizi.
Cel mai prescris steroid anabolizant pentru tratarea osteoporozei este nandrolonul decanoat. Ofera o crestere semnificativa a densitatii osoase si poate preveni facturile. Dozele pentru femei sunt de 50 mg o data la 3-4 saptamani. Dar acest tratament vine insotit si de efecte secundare, cel mai des de virilizare si de crestere a colesterolului rau. Tratamentul este tolerat mai bine de pecientele peste 65 de ani, care raporteaza mult mai putine efecte secundare. Dozele pentru barbati sunt de 50 mg o data la 1-2 saptamani. Durata tratamentului la ambele sexe dureaza cel putin 6 luni, de obicei un an sau chiar mai mult. Este nevoie de acest interval mare pentru a da timp nandrolonului sa actioneze asupra densitatii osoase.
Sindromul Turner si sindromul Klinefelter
Steroizii anabolizanti si androgeni pot fi folositi pentru a trata anumite afectiuni genetice, precum sindromul Turner la femei si sindromul Klinefelter la barbati. Ambele sunt tulburari cromozomiale, caracterizate prin deviatii ale cromozomilor de la secventa normala XX/XY. Rezultatul (printre alte probleme de sanatate): dezechilibre in crestere si o dezvoltare sexuala precara. Barbatii care sufera de sindrom Klinefelter sunt sterili, si au un corp rotund, fara un aspect musculos. Au testicule mici si pot suferi de ginecomastie. La acesti pacienti, este comuna suplimentarea cu testosteron (intr-o maniera similara cu terapia de inlocuire hormonala) si poate ajuta la rezolvarea problemelor de functionare sexuala si cu aspectul fizic.
Femeile care au sundrom Turner sunt scunde si au trasaturi anormale precum un piept forte lat, linie a parului joasa, pozitionarea joasa a urechilor si gat foarte lat. Doze mici ale unui steroid in principal anabolic, folosite in adolescenta alaturi de hormon de crestere, pot corecta aceste greseli. Cel mai des se foloseste oxandrolon, la doze de 0,5 - 1 g/ kg corp/zi.
Pierderea in greutate/Atrofiere musculara
Steroizii anabolizanti pot fi administrati atunci cand au loc pierderi in greutate semnificative, intr-un context clinic. Cauzele pot fi multiple, precum administrarea prelungita de corticosteroizi, operatii chirurgicale, infectii cronice sau traume severe. De obicei steroizii sunt utili cand pacientul sta mult timp internat sau imobilizat la pat, si functiile musculare uzuale nu au loc, aparand atrofierea musculara.
Si arsurile grave pot necesita administrarea de steroizi anabolizanti. Se pot folosi si in cazul pacientilor care slabesc foarte mult, fara o cauza cunoscuta. Incapacitatea de a mentine o greutate normala, proportionala la inaltime , si incapacitatea dietei si exercitiilor fizice de a corecta problema, poate necesita tratamentul cu steroizi anabolizanti si androgeni.
Pierderea unei proportii semnificative de masa musculara slaba poate fi in sine un factor de risc. Cei cu o greutate foarte mica nu au energie, se simt rau constant si au un risc mare de mortalitate. Greutatea redusa dupa operatie sau boala poate afecta negativ perioada de convalescenta. Capacitatea steroizilor de a mari sinteza proteinelor ii face cei mai acceptati agenti pentru tratarea pierderilor in greutate clinice, cu conditia ca pacientul sa nu aibe o boala sau sa foloseasca medicamente care nu ar fi compatibile cu steroizii.
Din nou, in majoritatea cazurilor oxandrolonul este cel mai adesea folosit. Dozele folosite sunt de 10 mg de doua ori pe zi (un total de 20 mg), dar se pot folosi si doze mai mici la femei, batrani si copii. Tratamentul dureaza 3-4 saptamani, in fazele incipiente ale recuperarii, dar poate fi prelungit. Dar se folosesc si alti steroizi cu acest scop, in sepcial steroizi care au o proportie in favoarea anabolismului, fata de componenta androgena, ca de exemplu: stanozolol, nandrolon, metenolon si metandrostenolon.
Steroizii anabolizanti pot fi prescrisi si pentru a trata cazurile foarte severe de atrofiere musculara. Este vorba de cazurile cand catabolismul este pronuntat, adica proteinele musculare sunt descompuse intr-un ritm foarte rapid, ceea ce duce la scaderea drastica in greutate si lipsa energiei. In termeni medicali, fenomenul poarta numele de casexie. Casexia nu este legata de un aport insuficient de hrana, ci are o cauza metabolica care nu poate fi corectata prin nutritie. De obicei este provocata de boli cancerigene, HIV, etc. Casexia cauzata de HIV este cel mai adesea tratata cu steroizi anabolizanti si androgeni. Casexia cauzata de cancer si folosirea steroizilor nu a fost inca pe deplin documentata, si cercetari sunt in desfasurare.
Atrofierile musculare cauzate de HIV sunt tratate cel mai adesea cu nandrolon decanoat, oxandrolon si oximetolon. Unele studii au aratat ca o doza de 150 mg de nandrolon decanoat, facuta la 14 saptamani, are aceleasi efecte la pacientii bolnavi de HIV ca si administrarea zilnica de 6 mg (18 U.I.) de hormon de crestere somatotropin, dar cu efecte secundare mult mai mici. In 2003 s-a stabilit prin teste de laborator doza optima la pacientii bolnavi de HIV pentru oximetolon, si anume 100-150 mg/zi.
In ultimii ani, scaderea productiei la nivel mondial de nandrolon decanoat si confortul mai mare dat pacientilor de oxandrolon a facut ca oxandrolonul sa fie preferat in cazul casexiei cauzate de HIV. Dozele de oxandrolon variaza de la 20 la 80 mg/zi. Testele clinice au aratat ca rezultatele cele mai bune se obtin la doze de 40-80mg/zi.
Referinte