Daca citesti etichetele alimentelor probabil ca ai dat de maltodextrina de multe ori. Este un aditiv foarte raspandit, si se pare ca se gaseste in 60% din alimentele ambalate. Maltodextrina se gaseste si sub forma de supliment nutritv, fiind vanduta ca sursa de energie cu eliberare lenta, utilizata atat de sportivii de forta precum culturistii cat si de sportivii de anduranta, precum ciclistii.
Maltodextrina este facuta din amidon si este utilizata intr-o sumedenie de moduri, de multe ori ca agent de umplere, de ingrosare sau de conservare, pentru a mari durata de viata la raft.
Este catalogata ca sigura de autoritatile nutritionale, dar este o substanta controversata. In acest articol o sa analizam ce se stie despre maltodextrina si daca ar trebui sa o folosesti ca supliment sau ar trebui sa o eviti, inclusiv alimentele care o contin.
Ce este maltodextrina?
Maltodextrina este un carbohidrat artificial facut din amidon. De regula se face din amidon de porumb sau cartofi, dar se poate face si din amidon de orez sau grau. Exista controversa si pentru ca majoritatea porumbului este modificat genetic.
Amidonul este supus unui proces numit hidrolizare partiala, cand apa si enzime se adauga amidonului pentru a fi digerat partial. Este apoi rafinat si uscat pentru a produce o pudra alba si fina cu un gust neutru sau usor dulceag.
Produsele care pot contine maltodextrina includ:
- Dulciuri.
- Bundinci instant.
- Iaurturi degresate.
- Bauturi sportive.
- Produse pentru bebelusi.
- Dressinguri de salata.
- Indulcitori.
- Sapunuri.
- Cosmetice.
- Detergenti de rufe.
Un alt tip de maltodextrina este maltodextrina rezistenta. Spre deosebire de maltodextrina normala, cea rezistenta este un tip de fibra insolubila. In acest articol o sa vorbim doar de maltodextrina normala.
De ce folosesc maltodextrina producatorii de alimente?
Maltodextrina este versatila si ieftina, fiind atragatoare pentru producatorii alimentari.
Utilizarile malotdextrinei includ:
- Pentru umplutura: Adauga continut fara a afecta gustul. De exemplu, cel mai utilizat indulcitor din lumea fitness-ului, Splenda (care are la baza sucraloza) foloseste maltodextrina pentru a dilua dulceata indulcitorului artificial sucraloza, aceasta fiind de 600 de ori mai dulce decat zaharul.
- Agent de ingrosare: In alimente precum iaurt degresat, bundici instant, sosuri gata preparate si jeleuri, maltodextrina are proprietatile de ingrosare ale amidonului din care este facuta.
- Imbunatatirea palabilitatii: Maltodextrina se pune in unele beri pentru a imbunatati compozitia si textura (robustetea berii) fara a compromite gustul.
- Agent de legare: Este folosita des in industria farmaceutica pentru a forma pastilele si tabletele.
- Conservant: Maltodextrina este folosita pentru cresterea vietii de raft, mai ales la produsele pentru nou nascuti. Se dizolva usor fara a crea cocoloase, fiind sursa ideala de carbohidrati in aceste situatii.
- Imbunatatirea texturii: Se gaseste in multe lotiuni si creme.
Maltodextrina poate avea beneficii pentru sportivi
Toti sportivii cauta modalitati prin care sa isi imbunatateasca performantele fizice. Suplimente precum bauturi sportive si geluri energizante sunt des folosite de acestia pentru a se antrena mai mult si a se recupera dupa antrenamente.
Maltodextrina este o sursa de carbohidrati des intalnita in aceste suplimente pentru ca este usor absorbita si digerata de corp.
In timpul efortului fizic corpul isi utilizeaza rezervele de energie numite glicogen si le transforma in forma utilizabila denumita glucoza.
Sportivii de anduranta isi pot goli rezervele de gelicogen in timpul antrenamentelor lungi sau competitiilor, asa ca suplimentele cu carbohidrati ajuta acesti sportivi la refacerea glicogenului si la prelungirea efortului. La fel se intampla si la sportivii anaerobi cand fac antrenamente deosebit de intense si eventual lungi.
Cercetarile sugereaza ca a lua suplimente cu carbohidrati precum maltodextrina in timpul sau imediat dupa exercitii fizice poate imbunatati performanta si recuperarea.
De exemplu, un studiu pe 8 ciclisti sanatosi a comparat efectele asupra performantelor dintre a lua un placebo contra unui supliment nutritiv cu maltodextrina. S-a vazut ca cei care au luat maltodextrina si-au imbunatatit timpul in care au terminat toate turele cu 26%, comparatriv cu grupul placebo.
S-au facut si studii care arata ca maltodextrina poate ajuta sportivii de forta, in special consumata dupa antrenamente, pentru refacerea rezervelor de glicogen epuizate in timpul efortului fizic intens.
Maltodextrina nu are valoare nutritionala
Chiar daca maltodextrina este folosita in sport, nu are valoare nutritionala. Amidoanele sunt in general sarace in nutrienti, dar procesarea necesara obtinerii maltodextrinei le goleste si mai mult de nutrienti.
O lingurita de maltodextrina este similara cu zaharul alb, are 12 calorii si 3,8 g de carbohidrati si aproape nicio vitamina si niciun mineral.
Pentru sportivi efectele maltodextrinei asurpa performantei merita continutul nutritional foarte prost, dar pentru sedentari sau cei care fac antrenamente mediocre, nu aduce beneficii. Poate duce la ingrasare daca se consuma fara efort fizic de calitate, pentru ca aduce in dieta calorii goale.
Majoritatea alimentelor care contin maltodextrina sunt foarte procesate, si au putini nutrienti si sunt legate de risc crescut de imbolnavire. Cu exceptia suplimentelor sportive, maltodextrina trebuie evitata.
Maltodextrina are un index glicemic mare
Indexul glicemic masoara cat de rapid creste un aliment glicemia. Alimentele cu index glicemic mic au o valoarea sub 55, cele cu index glicemic mediu intre 51 si 69 si cele cu index glicemic mare peste 70. Alimentele cu index glicemic mare cresc rapid glicemia pentru ca au zaharuri care se absorb rapid.
Maltodextrina are un index glicemic exceptional de mare, care variaza intre 85 si 135. Sportivii pot tolera un index glicemic ridicat in preajma antrenamentelor pentru ca organismul utilizeaza eficient zaharul din sange.
Dar, pentru cineva de rand cresterea rapida a glicemiei poate crea probleme avand reprecursiuni asupra sanatatii. Consumul regulat de alimente cu indice glicemic mare este legat de obezitate si sanatate proasta.
Maltodextrina iti poate afecta negativ flora intestinala
In intestinele tale traiesc peste 100 de trilioane de bacterii benefice Aceste bacterii sunt extrem de importante pentru sanatate si chiar pentru aspectul fizic.
Diferitele bacterii din corp influenteaza diferite sisteme precum cel imunitar, controlul greutatii, glicemia si metabolismul alimentelor. Dieta are un impact majoir asupra florei intestinale, unele alimente favorizand proliferarea bacteriilor benefice pe cand altele le dauneaza.
Mai multe studii pe animale si oameni cu probleme digestive au descoperit ca o dieta bogata in maltodextrina poate schimba alcatuirea florei intestinale, vulnerabilizand corpul la infectii si boli. Expunerea celulelor intestinelor la maltodextrina ajuta bacteria E.coli sa isi devzolte capacitati care ranesc peretii intestinali.
Unele persoane pot avea efecte secundare daca consuma maltodextrina
Nu exista studii care sa lege maltodextrina de probleme serioase de sanatate, totusi unele persoane pot avea urmatoarele efecte secundare:
- Stomac deranjat.
- Balonare.
- Diaree.
- Voma.
- Urticarie sau iritatii
- Astm.
Majoritatea efectelor secundare raportate sunt similare cu intolerantele la carbohidrati sau malabsortia, asa ca daca suferi de acestea ar trebui sa eviti maltodextrina.
Concluzia
Maltodextrina din alimente nu iti va afecta foarte serios sanatatea, fiind relativ sigura, dar nici nu te va ajuta sa arati mai bine.
Ca supliment nutritiv este benefica sportivilor in preajma antrenamentelor sau in timpul lor. Nu se iau astfel de suplimente in restul timpului.
Cei cu diabet, rezistenta la insulina sau alte probleme cu glicemia trebuie sa evita maltodextrina. Si nu uita ca maltodextrina se gaseste mai ales in alimente procesate, asa ca nu consuma maltodextrina decat ca supliment nutritiv.
Referinte
- Kourtney P Nickerson, Rachael Chanin, si Christine McDonald. Deregulation of intestinal anti-microbial defense by the dietary additive, maltodextrin. Gut Microbes. 2015; 6(1): 78–83. Published online 2015 Mar 4. doi: 10.1080/19490976.2015.1005477.
- Lykke Sylow, Maximilian Kleinert, Erik A. Richter & Thomas E. Jensen. Exercise-stimulated glucose uptake — regulation and implications for glycaemic control. Nature Reviews Endocrinology 13, 133–148 (2017). Published online 14 October 2016.doi:10.1038/nrendo.2016.162.
- Ivy JL. Glycogen resynthesis after exercise: effect of carbohydrate intake. Int J Sports Med. 1998 Jun;19 Suppl 2:S142-5.
- Thomas Thymann, Hanne K. Moller, Barbara Stoll, Ann Cathrine F. Stoy, Randal K. Buddington, Stine B. Bering, Bent B. Jensen, Oluyinka O. Olutoye,6 Richard H. Siggers, Lars Molbak, Per T. Sangild, and Douglas G. Burrin. Carbohydrate maldigestion induces necrotizing enterocolitis in preterm pigs. Am J Physiol Gastrointest Liver Physiol. 2009 Dec; 297(6): G1115–G1125. Published online 2009 Oct 1. doi: 10.1152/ajpgi.00261.2009.
- Nickerson KP, McDonald C. Crohn's disease-associated adherent-invasive Escherichia coli adhesion is enhanced by exposure to the ubiquitous dietary polysaccharide maltodextrin. PLoS One. 2012;7(12):e52132. doi: 10.1371/journal.pone.0052132. Epub 2012 Dec 12.