Ce fel de antrenament cauzeaza cele mai multe daune fizice? Este subiectul care starneste cele mai aprinse discutii in medicina sportiva. Cu cresterea in popularitate a CrossFit-ului, aceasta dezbatere a fost imbibata cu kerosen. Fara niciun dubiu ca CorssFit-ul si-a pus amprenta disfunctionala pe lumea fitness-ului, dar cum este in comparatie cu antrenamentele traditionale, care distrung articulatii, precum powerliftingul, culturismul si alergarea, din punct de vedere ortopedic si al sanatatii generale?
Iata un top cu cele mai distructive forme de antrenament. Cand spun distructiv, ma refer la impactul acestora asupra articulatiilor si coloanei, si la riscul de accidentari serioase. Exista si alte pareri, dar ordinea prezentata mai jos este cea acceptata de majoritatea specialistilor.
Indiferent ce disciplina sportiva practici din cele de mai jos, exista si metode de a diminua impactul lor asupra tesutului conjunctiv moale (aritculatii si tendoane). Aceste practici sunt incluse in articol.
Locul 4: Culturismul
Culturismul a tot atras atentie negativa asupra sa din cauza folosirii evidente a substantelor de imbunatatire a performantelor sportive, chiar si in randul diviziei "naturale" a acestui sport. Sportivii care concureaza in culturism, si accepta cultura acestor substante interzise, macar sunt onesti in ceea ce priveste goana lor dupa muschi si performanta. Acelasi lucru nu se poate spune despre niciun alt sport.
Dar, onestitatea nu exclude culturismul de pe lista cu cele mai distructive forme de antrenament. Sa aduni kilograme si kilograme de muschi pe o structura mai putin decat adecvata, numai din motive cosmetice, pana la urma va cauza probleme si disfunctii. Daca vrei sa continui, ar fi bine sa gasesti o metoda pentru a pastra ce mobilitate ti-a mai ramas.
Chiar daca culturistii sunt unii din cei mai bine structurati si planificati sportivi din lumea fitness-ului, tot sunt predispusi la anumite forme de acidentari cauzate de suprasolicitare. Folosirea steroizilor si substantelor dopante arunca corpul intr-un mediu extrem de anabolic, care duce la cresterea rapida a muschilor, dar nu si a tesuturilor non-contractile (tendoane, ligamente si fascii musculare); iar cele din urma incep sa intampine dificultati in a sustine toata masa musculara creata asa rapid. De asemenea, si uzul des al izolarii musculare duce la o rata crescuta de adeziune musculra, astfel crescand formarea cicatricilor intramusculare.
Prezenta acestor cicatrici intramusculare precede descresterea capacitatii de miscare. Daca vor sa fie prezenti in continnuare pe scene, culturistii trebuie sa aiba mare grija de tesutul conjunctiv moale.
Iata cele trei zone cu disfunctii specifice culturismului, si care pot fi tratate acasa, fara a vedea un specialist.
Locul 3: Powerlifting
Cu o combinatie de forta exploziva si tehnica, powerliftingul separa pretendentii de sportivii de elita, intr-o maniera cantitativa. In caz ca nu stiati, powerlifterii sunt unii dintre cei mai duri oameni din bransa. Nu ajungi sa ai o forta atat de mare din greseala. Corpul este supus unor forte colosale care duc la avarii musculare si intinderi de tendoane, necesare pentru a putea manui greutatile imense folosite. Chiar si cu tehnicile inteligente de antrenament si forma impecabila de executie, accidentarile fac parte din acest sport, fiind la fel de naturale ca incadrarea intr-o anumita categorie de greutate.
Sa te antrenezi doar pentru cele trei miscari de baza cu greutati (genuflexiuni, impins cu haltera din orizontal si indreptari), supune corpul unor conditii provocatoare. Linia dintre progres si accidentare este subtire, si este incalcata zilnic de cei care vor nu numai sa concureze, dar sa si castige. Impinsul cu haltera din culcat, genuflexiunile cu bara in spate si indreptarile nu au fost concepute pentru volum extrem si frecventa foarte mare, dar exact asta fac powerlifterii cu ele.
Corpul are un prag de suportabilitate pana sa cedeze. Iata trei dintre cele mai eficiente tehnici de tratament pe care le poti face singur, pentru a putea lucra in continuare cu greutati cat mai mari, si sa te poti misca normal si pe strada, nu sa te tarasti!
Locul 2: CrossFit
Daca sa faci exercitii fizice este singurul tau scop, probabil ca esti un crossfiter. Fie ca iti place sau nu, crossfiterii nu sunt considerati sportivi, pentru ca nu exista o disciplina sportiva numita CrossFit. Este doar un sistem de antrenament. Asa cum o tanti de 60 de ani face Zumba, esti un alt anonim care transpira pe calea catre accidentari traumatice si exercitii olimpice facute folosind tehnici dubiose.
CrossFitul reprezinta cea mai periculoasa forma de antrenament, care raneste multi incepatori. Mai grav, majoritatea acestor accidentari ar putea fi prevenite foarte usor, daca s-ar face si cea mai mica programare si planificare a antrenamentelor.
Accidentarile la umeri nu au fost niciodata mai numeroase in lumea fitness-ului ca dupa popularizarea CrossFit. Probabil ca a devenit asa de cunoscut datorita investitiei ortopezilor din toata lumea in reclama acestui tip de antrenament (da, sunt sarcastic).
In acest an, cel putin 70% din cei care practica CrossFit vor sta pe tusa macar o saptamana, din cauza accidentarilor. Majoritatea acelor accidentari vor fi la umeri. Restul de accidentari sunt impartite intre acte pure de prostie si accidentari la coloana.
Daca esti un adept CrossFit, si insisti sa arati bine sacrificand sanatatea si mobilitatea, prin urmarea unor antrenamente care presupun exercitii olimpice facute cu greutati moderate pentru un numar extrem de mare de repetari (opusul a ce au fost gandite), macar ai grija sa limitezi daunele prin urmarea unor tehnici de auto-vindecare. Salveaza-ti spatele cu doar cateva miscari:
Locul 1: Alergatul
Alergatul...cea mai raspandita activitate fizica, la nivel mondial existand 2 miliarde de persoane care fac jogging spre un corp pe care doar o mama il poate iubi! Din cifra uimitoare de mai sus iti dai seama ca industria fitness-ului a esuat in educarea generatiei care mananca briose fara gluten!
Oricat am criticat CrossFit-ul mai sus, si oricata popularitate dobandeste, este greu sa il pui pe primul loc. Mai ales, cand pentru fiecare crossfitter care topaie pe o bara pentru tractiuni, exista 800 de persoane care alearga din greu spre sindromul metabolic, insotit de o operatie la genunchi.
Orasele si parcurile nu au fost facute pentru astfel de activitati! Strazile si aleile betonate nu sunt pentru alergat! Sa analizam cum alergatul nu a facut nimic in eradicarea epidemiei de obeztitate de care se vorbeste, dar a contribuit din plin la disfunctii ortopedice.
Alergatul a facut ca prezenta durerii sa fie obligatorie in randul celor care "fac miscare". 80% dintre alergatori au dureri atunci cand alearga, indiferent de distanta, intensitate si traseu. Daca accepti aceste statistici ca facand "parte din sport", te inseli! Este timpul sa pui la indoiala ceea ce sti, si sa ajuti la evolutia comunitatii sportive.
Un pas de alergare ideal este la fel de rar ca o genuflexiune de 400 de kg. Doar pentru ca poti sa alergi, nu inseamna ca si trebuie sa alergi! Fara capacitatea de a avea o biomecanica adecvata, alergatul este o bomba cu ceas. Ai face genuflexiuni daca ai vedea in oglinda ca le executi extrem de prost?
Alergatul este util, dar trebuie facut corect. In primul rand, formele de joasa intensitate, precum joggingul, sunt bune doar pentru incalzire. Formele utile de alergare (si mai putin distructive) sunt reprezentate de sprinturi. Dar si acestea necesita invatarea tehnicii corecte, ca in cazul oricarui exercitiu.
Indiferent de felul de alergare, exista unele disfuctii care apar; cu cat alergi mai mult si mai putin intens, cu atat apar mai des si se manifesta mai intens. Daca iti place sa faci maratoane, este alegerea ta. Iata cateva tehnici prin care sa reduci impactul asupra articulatiilor.
Referinte