Corpul este o masinarie extraordinara, capabila sa isi fabrice singura materialele de care are nevoie pentru a creste si a se repara. Se poate si alimenta folosind o multitudine de substante, ca proteine, carbohidrati si grasimi, dar si unele mai exotice precum alcool sau ketone. Folosirea acestor "materiale" pentru energie, dupa ce au fost ingerate este simpla. Dar masinaria noastra poate si transforma anumiti nutrienti, pentru a crea surse de energie, in functie de nevoi.
Poate organismul converti excesul de proteine in grasimi?
Vom incepe de aici, fiind subiectul cu cel mai mare interes. Ca sa trecem direct la subiect: nu, nu este posibil ca proteinele sa fie stocate sub forma de grasime; este aproape imposibil! Exemple in viata reala sunt multe. Majoritatea luptatorilor si culturistilor, adevarati monstrii, care nu au aproape deloc grasime si dietele lor sunt unele aproape exclusiv proteice, compuse din shakeuri proteice, carnuri, oua, oleaginoase si ceva legume. Mare majoritate a caloriilor provin din proteine.
Din punct de vedere biochimic, aminoacizii sunt foarte greu de convertit in acizi grasi. Doar doi din aminoacizii ketogenici au o structura care le permite convertirea in grasimi, dar au sanse mult mai mari sa fie transformati in ketone, pe care organismul le elimina imediat, ireversibil (dupa ce au fost metabolizate, produsele chimice rezultate nu mai pot fii re-trasnformate in surse de energie utilizabile). Acesti doi aminoacizi sunt leucina si lizina.
De cealalta parte se afla aminoacizii glucogenici (toti ceilalti aminoacizi, cu exceptia leucinei care este 100% ketogenica) care pot deveni grasimi, prin conversia intai in glucoza, si apoi, din glucoza in grasimi. Dar este un proces foarte ineficient. Si glucoza este o alegere proasta pentru a forma acizi grasi. Dar exista un aminoacid care merita mentionat separat: glutamina.
Cercetarile au constatat ca glutamina poate contribui cu pana la 10% la materialul stocat in celulele grase. Glutmaina poate fii stocata ca parte a complexului lipidic, contribuind la grasimea corporala totala. Acest proces a fost descoperit prin marcarea radioactiva a moleculelor de glutamina.
Rezultatul excesului de proteine in dieta? Nu le vei stoca sub forma de grasime, doar daca consumi cantitati imense de glutamina. Dar si atunci (si repet: trebuie cantitati extraordinar de mari de glutamina) este nevoie si de alte materiale pentru a stoca grasimea, cum ar fii carbohidratii.
Poate organismul converti carbohidratii in grasimi?
Majoritatea expertilor in domeniu sustin ca, carbohidratii ingrasa. Vom vorbi in special de cele doua monozaharide corelate cu ingrasarea: glucoza si fructoza. Glucoza nu se va converti usor in acizi grasi, desi atat ficatul cat si celulele grase pot transforma glucoza direct in acizi grasi printr-un proces numit novo lipogeneza.
Dar si atunci, doar 5% din glucoza ingerata este transformata in grasimi, pentru ca acest proces este unul costisitor (este nevoie sa se arda un gram si jumatate de glucoza, pentru a converti un gram de glucoza in grasime). Fructoza, pe de alta parte, contribuie masiv la novo lipogeneza, daca este ingerata in cantitati mari. Fructoza poate crea cantitati nelimitate de metaboliti care duc la acumularea de grasime.
Dar nu este toata povestea! Carbohidratii pot fii stocati ca grasime prin doua moduri. Unul din ele este conversia directa a zaharurilor in grasimi. Se intampla si asta, dar intr-un ritm foarte lent. Chiar si la acest ritm scazut, contribuie cu 500 de grame de grasime pura pe an, sau mai mult, in functie de nivelele actuale de grasime pe care le ai.
Dar, carbohidratii contribuie in mod activ si sustinut la marirea depozitelor de grasimi prin conversia in complexe de glicerol. Retineti ca celulele grase nu doar absorb acizii grasi si ii tin. Au nevoie de un lipici care sa le tina impreuna. Este nevoie de trei molecule de acizi grasi, si una de glicerol. Glucoza (si fructoza) se convertesc cu usurinta in glicerol, ceea ce duce la stocarea unor cantitati mari de grasimi.
De aceea, cand celulele sunt scaldate in insulina, atat lipaza lipoproteinelor (care atrage acizii grasi in celulele grase) cat si GLUT4 (care atrage glucoza in celule) cresc la suprafata celulelor grase. Pentru a stoca toti acezi aminoacizi, celulele grase au nevoie de glucoza pentru a crea lipiciul de care vorbeam mai sus. Si ca fapt divers, intre 40% si 70% din materialul stocat in celulele grase vine din carbohidrati.
Poate organismul converti grasimile in glucoza?
Nu ma voi obosi sa scriu despre conversia grasimilor in proteine pentru ca nu exista asa ceva in corpul uman. Nu are nicio semnificatie biologica! Dar conversia grasimilor in carbohidrati este altceva.
Exista mai multe feluri de a cataloga acizii grasi: esentiali si nonesentiali; saturati, nesaturati, trans; cu lanturi scurte, medii sau lungi, si tot asa. O sa mai adaug doua in acest mixt: acizii grasi cu lanturi egale sau cu lanturi inegale.
Acizii grasi cu lanturi egale sunt cei cu un numar egal de molecule de carbon. De obicei arata asa: C8:0, C22:5n3, C10:1n9. Acizii grasi cu lanturi inegale, dupa cum e si logic, au un numar neregulat de molecule de carbon. Exemple: acidul pentadecaonic si acidul heptadecaonic. Ambii acizi sunt folositi in procesele oxidative.
Despre acizii grasi cu lanturi egale s-a spus ca nu pot fii convertiti in glucoza. Dar s-a descoperit recent ca exista cai metabolice prin care o mica parte din acestia pot fii convertiti in glucoza. Deci este foarte posibil ca in cazul unei foamete extreme sau unei diete ketogenice severe, o parte din acesti acizi grasi sa fie convertiti in glucoza, pentru energie.
De acizii grasi cu lanturi inegale se stie ca pot fii convertiti cu usurinta in glucoza. De ce ne intereseaza asta? Pentru ca o dieta foarte saraca in carbohidrati, dar bogata in grasimi care contin acizi cu lanturi inegale, permite mentinerea nivelelor de glucoza din sange in limitele normale. Cu alte cuvinte, o dieta ketogenica bazata pe astfel de grasimi (cu lanturi inegale), din punct de vedere metabolic, nu este diferita de una bazata pe carbohidrati!
Grasimile animale contin cantitati de acizi grasi cu lanturi inegale, de aceea sunt importante cand se urmeaza diete ketogenice, pentru a furniza glucoza necesara creierului si a creste retentia proteinelor.
Conversia nutrientilor ne ajuta sa ne dam seama ce trebuie sa mancam pentru a acumula masa musculara, nu grasime. Nu toti carbohidratii sunt la fel, cum nici toate grasimile nu sunt la fel. Cel mai important este momentul cand sunt consumati nutrientii si combinarea cu alte surse de nutrienti.
Referinte