Este aspartamul sigur?

Aspartam este un indulcitor artificial. Este de 200 de ori mai dulce decat zaharul si nu lasa gustul amar specific pentru stevia. De aceea ai nevoie de 200 de ori mai putin aspartam decat zahar pentru a indulci ceva. Asta ii reduce de 200 de ori caloriile, ceea ce il face practic un indulcitor fara calorii. Aspartamul nu influenteaza nivelele de glucoza sau insulina asa ca te ajuta sa "economisesti" calorii si sa iti satisfaci pofta de dulce fara a te ingrasa.

Totusi aspartamul nu este stabil la caldura, ceea ce inseamna ca nu poate fi adaugat in alimente care vor fi gatite, pentru ca isi va pierde dulceata. Poate fi folosit doar la alimente reci sau care au fost gatite termic inainte de a fi pus aspartamul. Oricum, tot suna bine, nu? Dar este aspartamul sigur pentru sanatate? Sau te va transforma intr-o tumoare canceroasa ambulanta?

Ce se intampla cu aspartamul in corp?

Deja te gandesti: "aspartamul este artificial; normal ca nu este sanatos si sigur". Da, aspartamul este un indulcitor artificial, cu codul E951. Clasificare de artificial sperie pe multi, dar aceasta frica este ancorata in ignoranta. Exista alte 1500 de E-uri, majoritatea artificiale.  E-ul vine de la clasificarea ca sigura a unui ingredient. Inseamna ca Uniunea Europeana a hotarat ca acel aditiv este sigur pentru consumul uman. 

Totusi multora nu le surade ideea de a consuma ceva artificial, asa ca sa vedem ce se intampla cu aspartamul dupa ce ajunge in corp. Corpul poate hidroliza (digera) aspartamul rapid si eficient. Substanta ramane in corp pentru scurt timp si nu se acumuleaza. Aspartamul este descompus in 50% fenilanalina, 40% acid aspartic si 10% metanol. 

Substante toxice? NU! Toate aceste substante fac parte din alimentele naturale precum rosii, oua, lapte si carnuri. Aportul zilnic de acid aspartic la majoritatea este de 60 de ori mai mare decat ce poate fi convertit din aspartam, La fenilanalina este de 35 de ori mai mare. Un pahar de suc de rosii contine de 6 ori mai mult metanol decat aceeasi cantitate de suc cu aspartam. Studiile nu au descoperit nicio crestere si toxicitate in sange de metanol, acid formic sau fenilanalina dupa consumul a pana la 50 mg/kg corp de aspartam, pe zi. Asta inseamna cam 17 doze de suc light pentru cineva de 70 kg. 

Este aspartamul sigur?

Chiar daca aspartamul sta in corp pentru putin timp inainte de a fi descompus, tot poate avea efecte nocive, nu? Inainte de a merge mai departe trebuie sa vedem ce inseamna cu adevarat toxicitatea. Multi cred ca unele substante sunt toxice si altele nu. Nu este cazul. Orice substanta este toxica, chiar si apa. Toxicitatea este masurata in cantitatea necesara aparitiei efectelor secundare, comparativ cu un consum mediu. De exemplu, LD50 este nivelul de toxicitate la care un organism are 50% sanse sa moara. Cand o substanta este denumita toxica inseamna ca doza la care apar efecte secundare nu este cu mult mai mare decat doza normala. De exemplu, si o cantitate foarte mica de heroina poate fi nociva, de aceea este considerata toxica. Dar ar trebui sa bei cantitati absurde de apa pentru a iti face rau, de aceea este considerata sigura. Principiul de baza al toxicologiei este ca doza face otrava! 
Deci intrebarea nu este daca aspartamul este sau nu toxic ci cat aspartam se poate consuma inainte de a deveni toxic. 

Sa punem toxicitatea aspartamului in perspectiva. O doza de suc indulcit cu aspartam contine intre 50 si 125 mg. Doza zilnica sigura de aspartam este de 40-50 mg/ kg corp dupa mai toate organizatiile mondiale ale sanatatii. 

Chiar daca ai lua doza maxima de aspartam continuta de bauturile dietetice de 125 mg, o femeie de 50 kg ar putea consuma 16 doze pe zi fara efecte secundare. Si aceste nivele de siguranta sunt calculate luand doza minima la care se observa efecte secundare pe animale de laborator si apoi se aplica o margine de eroare de 100. Asa ca efectele secundare ar aparea daca s-ar consuma de 100 de ori mai mult decat doza maxima admisa! In exemplul de mai sus ar insemna 1600 de doze de Cola light pe zi! 

Autoritatea Europeana pentru siguranta alimentelor are o regula care spune ca toate substantele trebuie reevaluate anual. Asta s-a intamplat cu aspartamul de mai multe ori si mereu a reiesit ca este sigur pentru consumul uman, inclusiv la copii sau gravide, atata timp cat nu se depaseste doza zilnica recomandata. 

Aspartamul este cea mai cercetata substanta alimentara. Desigur, faptul ca toate autoritatile spun ca aspartamul este sigur nu inseamna in mod obligatoriu ca asa este. Dar toate cercetarile spun ca nu exista nicio corelatie intre aspartam si cancer, probleme digestive, diabet, boli de inima sau nasteri premature! Este concluzia unei echipe de 5 experti internationali invitati de jurnalul "Food and Chemical Toxicology " sa determine siguranta aspartamului. Si in caz ca esti suspicios la motivele cercetatorilor, acest experiment a fost finantat de "Asociatia Italiana a Cercetarii in Privinta Cancerului". 

Multe alte studii au fost facute cu un total de peste 1000 de participanti si toate au ajuns la concluzia ca aspartamul este sigur. Asta include si cancerul, neexistand nicio asociere intre cancere si consumul de aspartam. Trebuie notat ca exista un studiu pe celule umane in vitro si unul pe soareci care au descoperit semne de toxicitate la doze de 32-24 mg/ kg corp. Nu exista semne de efecte adverse in stuiile pe oameni, la aceste doze. Asa ca daca vrei sa fii extrem de prudent, nu depasi 30 mg/kg corp de aspartam. 

Totusi lipsa toxicitatii nu trebuie sa te incurajeze sa consumi cantitati fara limita de sucuri light. Cand vine vorba de compozitia corpului si aspectul fizic, aspartamul (si toti indulcitorii artificiali) pot avea un impact negativ, mai ales cand sunt consumati des si pe termen lung. Astfel de substante pot afecta negativ flora intestinala, inmultind bacteriile care predispun la transformarea energiei in grasime. Poti citi mai multe despre asta aici.

Aspartamul in mass media

Daca cercetarile asupea aspartamului arata atat de bine, cum de se tot vorbeste de toxicitatea sa? Mass media da mai ales stiri care starnesc sentimente puternice in oameni, in special frica. Exista zeci de studii pe soareci care leaga aspartamul de cancer. Dar scopul acelor studii era de a stabili doza adversa de aspartam, adica de a creste cantitatea data soarecilor pana ce se intampla ceva rau, apoi sa se extrapozele doza pentru oameni si sa se aplice si factorul de 100 pentru marginea de siguranta! Dar un astfel de studiu nu este prezentat de mass media ca "un studiu care a reconfirmat doza la care aspartamul devine toxic". Nu, este prezentat ca un studiu care a descoperit ca aspartamul provoaca cancer. 

Mass media arata doar patile negative, indiferent ca este vorba de crime sau nutritie. Scopul stirilor si mass media este de a iti capata atentia, nu de a te informa! Daca vrei o parere obiectiva despre ceva apelezi la stiinta, nu CNN. Iar stiinta sustine iddea ca nu vei muri si nu te vei imbolnavi de la aspartam. Dar te poti ingrasa daca il consumi in cantitati mult prea mari. 

Poti consuma aspartam in siguranta, chiar si cand urmezi o dieta de slabire. Dar pentru a nu iti creste pofta de dulciuri calorice, ai grija sa nu consumi mai mult de jumatate de litru de sucuri indulcite cu aspartam, pe zi.

Referinte

1. Magnuson BA, Burdock GA, Doull J, Kroes RM, Marsh GM, Pariza MW, Spencer PS, Waddell WJ, Walker R, Williams GM. Aspartame: a safety evaluation based on current use levels, regulations, and toxicological and epidemiological studies. Crit Rev Toxicol. 2007;37(8):629-727.
2. Alissa L. AllenJohn E. McGearyJohn E. Hayes. Rebaudioside A and Rebaudioside D Bitterness do not Covary with Acesulfame-K Bitterness or Polymorphisms in TAS2R9 and TAS2R31. Chemosensory Perception. September 2013, Volume 6, Issue 3, pp 109–117
3. Anton SD, Martin CK, Han H, Coulon S, Cefalu WT, Geiselman P, Williamson DA. Effects of stevia, aspartame, and sucrose on food intake, satiety, and postprandial glucose and insulin levels. Appetite. 2010 Aug;55(1):37-43. doi: 10.1016/j.appet.2010.03.009. Epub 2010 Mar 18.
4. Peters JC, Wyatt HR, Foster GD, Pan Z, Wojtanowski AC, Vander Veur SS, Herring SJ, Brill C, Hill JO. The effects of water and non-nutritive sweetened beverages on weight loss during a 12-week weight loss treatment program. Obesity (Silver Spring). 2014 Jun;22(6):1415-21. doi: 10.1002/oby.20737.
5. Rolls BJ, Hetherington M, Laster LJ. Comparison of the effects of aspartame and sucrose on appetite and food intake. Appetite. 1988;11 Suppl 1:62-7.
6. Alonso Romo-Romo, Carlos A. Aguilar-Salinas, Griselda X. Brito-Córdova, Rita A. Gómez Díaz, David Vilchis Valentín, si Paloma Almeda-Valdes. Effects of the Non-Nutritive Sweeteners on Glucose Metabolism and Appetite Regulating Hormones: Systematic Review of Observational Prospective Studies and Clinical Trials. PLoS One. 2016; 11(8): e0161264. Published online 2016 Aug 18. doi:  10.1371/journal.pone.0161264
7. Magnuson BA, Burdock GA, Doull J, Kroes RM, Marsh GM, Pariza MW, Spencer PS, Waddell WJ, Walker R, Williams GM. Aspartame: a safety evaluation based on current use levels, regulations, and toxicological and epidemiological studies. Crit Rev Toxicol. 2007;37(8):629-727.
8. Marinovich M, Galli CL, Bosetti C, Gallus S, La Vecchia C. Aspartame, low-calorie sweeteners and disease: regulatory safety and epidemiological issues. Food Chem Toxicol. 2013 Oct;60:109-15. doi: 10.1016/j.fct.2013.07.040. Epub 2013 Jul 23.
9. Zehetner A, McLean M. Aspartame and the internet.Lancet. 1999 Jul 3;354(9172):78. DOI: 10.1016/S0140-6736(05)75350-2
10. Butchko HH, Kotsonis FN. Acceptable daily intake vs actual intake: the aspartame example. J Am Coll Nutr. 1991 Jun;10(3):258-66. 
11. Kirtida R. Tandel. Sugar substitutes: Health controversy over perceived benefits. J Pharmacol Pharmacother. 2011 Oct-Dec; 2(4): 236–243. doi:  10.4103/0976-500X.85936
12. Kirkland D, Gatehouse D. "Aspartame: A review of genotoxicity data". Food Chem Toxicol. 2015 Oct;84:161-8. doi: 10.1016/j.fct.2015.08.021. Epub 2015 Aug 28.
13. Olivier Bruyere, Serge H. Ahmed, Catherine Atlan, Jacques Belegaud, Murielle Bortolotti, Marie-Chantal Canivenc-Lavier, Sybil Charriere, Jean-Philippe Girardet, Sabine Houdart, Esther Kalonji, Perrine Nadaud,9 Fabienne Rajas, Gérard Slama, si Irene Margaritis. Review of the nutritional benefits and risks related to intense sweeteners. Arch Public Health. 2015; 73: 41. Published online 2015 Oct 1. doi:  10.1186/s13690-015-0092-x
14. Choudhary AK, Pretorius E. Revisiting the safety of aspartame. Nutr Rev. 2017 Sep 1;75(9):718-730. doi: 10.1093/nutrit/nux035.
15. Robert K. Goidel , Craig M. Freeman  & Steven T. Procopio. The Impact of Television Viewing on Perceptions of Juvenile Crime. Pages 119-139 | Published online: 07 Jun 2010