Alimentele care combina cantitati mari de grasimi si carbohidrati sau zahar, par o imperechere facuta in ceruri. Sunt atat de bune incat este greu sa te mai gandesti ca nu prea exista astfel de alimente in natura. Combinatia de grasimi multe si carbohidrati este extrem de rara in natura.
Timp de zeci de mii de ani, stramosii nostrii si-au luat grasimile sau carbohidratii din surse separate: grasimi din carnuri si seminte, carbohidrati din ierburi, plante acvatice, frunze, tulpini si fructe de padure. Era ceva neobisnuit ca oamenii primitivi sa combine aceste alimente intr-o singura masa. Cand s-a dezvoltat agricultura primitiva, oamenii au inceput sa combine alimente, precum amidonoase si lactate grase.
Apoi, in ultimul secol si jumatate, alimente care combinau grasimi si carbohidrati au devenit ceva normal: pizza, inghetata, dulciuri, produse de patiserie - sunt toate bogate in grasimi dar si carbohidrati. Totusi, 150 de ani nu inseamna nimic in termeni evolutivi, iar organismul uman nu stie inca ce sa faca cu acest nou amestec alimentar.
Conform unui nou studiu, tocmai lipsa de familiaritate a organismului uman fata de aceste alimente a dus la epidemia de obezitate mondiala. Iar milioane de oameni se simt fara vointa in fata acestor mancaruri. Acum stim mai mult de ce!
Ce ne face sa alegem ceea ce mancam?
Intr-un studiu din "Cell Metabolism", cercetatorii au explorat cu atentie felul in care creierul uman ractioneaza la alimentele care combina grasimi si carbohidrati. Au facut asta prin aranjarea unui sistem sofisticat prin care voluntarii alegeau intre, sau "pariau pe", imagini cu diferite alimente. Unele alimente contineau doar grasimi, altele doar carbohidrati si altele le combinau.
Pe masura ce participantii la studiu alegeau imaginile cu alimente, cercetatorii foloseau scanari ale creieurlui pentru a vedea ce parti sunt mai active. Inevitabil, participantii au ales sau pariat cel mai mult pe alimentele care combinau grasimi si carbohidrati.
Cercetatorii au concluzionat ca alegerile alimentare au de a face cu un sistem de recompensare din creier care secreta dopamina, hormonul placerii, ca raspuns la alimentele dense caloric.
Pare simplu: daca trebuie ales intre mai multe tipuri de alimente, oamenii o sa aleaga mereu pe cele care contin cea mai multa energie. Dar este mai complicat de atat.
Citesti corect semnalele post-ingestie?
Crezi sau nu, organismul uman este foarte precis la a estima densitatea calorica a unui aliment gras, dupa ce a fost mancat. Aceste semnale post-ingestive sunt cruciale pentru a simti cat dintr-un anume aliment avem nevoie sa mancam intr-o zi pentru a avea suficiente calorii. Cand esti satul, astfel iti dai seama. Dar din anumite motive, aceasta estimare calorica este mult mai dificila pentru corp cand mananci carbohidrati sau alimente care combina grasimi si carbohidrati.
Unele din aceste semnale "de dupa masa" pleaca din intestine catre creier si provoaca secretia de dopamina, un neurotransmitator care regleaza caile de recompensare si placere din creier. Se crede ca anumite cai intestine-creier au evoluat in functie de dieta: o cale pentru grasimi si una pentru carbohidrati.
Aceste cai de semnalizare separate fac ca parti separate din creier sa elibereze dopamina. Una ne da o doza de dopamina cand mancam - sau doar cand ne gandim - la un aliment gras. Alta cale de semnalizare total diferita stimuleaza alta parte a creierului cand alegem carbohidrati.
Iata smecheria: cand avem de ales un aliment care contine ambii macronutrienti (grasimi si carbohidrati), creierul nu stie ce sa faca, si ajunge sa elibereze mult mai multa dopamina decat pentru un singur macronutrient din cei doi. Iar cand esti recompensat pentru ceva, tinzi sa repeti acel lucru!
Conform studiului, a fi recompensat cu atat de multa dopamina, transforma actul de a alege un aliment care combina carbohidrati si grasimi intr-o dependenta, mai mult decat intr-o alegere constienta.
Cercetatorii deseori folosesc soareci de laborator inainte de a testa anumite lucruri pe oameni. Asa a fost si aici. Si s-a observat ca soarecii estimau foarte bine cate calorii au nevoie intr-o zi, daca li se dadeau alimente grase sau bogate in carbohidrati. Dar cand erau expusi la alimente care combinau macronutrientii, aceasta abilitate de estimare a caloriilor disparea.
Acelasi efect s-a observat si la oameni. Creierul uman, nestiind cum sa ne recompenseze daca alegem acest tip de mancare, ne recompenseaza foarte generos. Ne place recompensa, asa ca repetam actiunea - si ne ingrasam!
Efectul nu este unul mare cand mananci cereale integrale, lapte si miere, adica 1 gram de grasimi si 27 de carbohidrati. Pune o tava de gogosi, fiecare avand 11 grame de grasimi si 17 de carbohidrati, si creierul face alegerea aproape automat.
Un cerc gustos, dar vicios
In societatea moderna avem acces la o gama extrem de variata de alimente. Daca creierul nu stie sa estimeze cate calorii obtinem din alimentele care combina grasimile cu carbohidrati, si suntem inconjurati de astfel de alimente...apar probleme!
In timp, conform cercetatorilor, alegerile de alimente bogate in grasimi+carbohidrati sunt consolidate atat de mult incat creierul rapsunde la aceasta combinatie la fel cum raspunde la alte substante care ofera o baie de dopamina. Care sunt aceste alte substante? Droguri sintetice! Caile de recompensare activate cand mancam astfel de alimente sunt aceleasi ca la cei care fac abuz de droguri.
Sa mananci mereu astfel de alimente creeaza o dependenta la fel de mare ca heroina, cocoaina sau nicotina.
Poate parea ciudat sa mergi la supermarket si sa privesti aceste alimente ca droguri, dar nu este departe de adevar. Asta te face si sa intelegi ca lupta cu dependenta de mancare este una reala. Sa rezisti la aceste tentatii este ceea ce ai nevoie pentru a recapata controlul asupra propriei alimentatii.
Referinte
- Dunne, J., Mercuri, A. M., Evershed, R. P., Bruni, S., & di Lernia, S. (2017). Earliest direct evidence of plant processing in prehistoric Saharan pottery. Nature Plants, 3(1), 16194.
- DiFeliceantonio, A. G., Coppin, G., Rigoux, L., Thanarajah, S. E., Dagher, A., Tittgemeyer, M., & Small, D. M. (2018). Supra-Additive Effects of Combining Fat and Carbohydrate on Food Reward. Cell Metabolism.