Intr-un articol publicat in revista "Progress in Cardiovascular Diseases" cercetatori de la Institutul Inimii Saint Luke si medicii James J. DiNicolantonio, PharmD, and James H. O'Keefe au analizat intrebarea daca atentia actuala a medicilor in privinta bolilor de inima este prost indreptata si s-au intrebat daca zaharul nu are un impact mai mare asupra bolilor de inima decat grasimile saturate.
Teoriile conform carora grasimile saturate duc la cresterea colesterolului si aparitia bolilor coronariene isi au radacinile in anii 1950 si cercetarile facute de un om de stiinta american, Ancel Keys. Teoria sa a fost imbratisata de Asociatia Americana a Inimii si guvernul S.U.A. in anii '60 si '70. Dar in acelasi timp cu cercetarile lui Keys, un fiziologist britanic, John Yudkin, sustinea ca zaharul are o legatura mult mai stransa cu mortalitatea si bolile de inima.
Atat Yudkin cat si Keys si-au sustinut teoriile prin studii observationale, in mare pentru ca oamenii mananca alimente, nu nutrienti izolati din care sunt alcatuite acestea. Sursele alimentare de grasimi saturate sunt deseori si surse de zahar si cei care mananca mult zahar mananca si multe grasimi saturate.
Cercetatorii din articolul prezentat aici au evaluat dovezile care leaga grasimile saturate si zaharul de bolile coronariene, tinand cont de stiinta de baza, epidemiologie si studii clinice legate de bolile de inima, incidenta bolilor de inima si mortalitatea cauzata de bolile de inima. Autorii au concluzionat: consumul de zahar, in special cel rafinat, reprezinta un contributor mai mare la bolile de inima decat grasimile saturate.
"Pe cand studiile originale, pe care se bazeaza sfaturile privind sanatatea inimii din zilele noastre au fost in mare parte studii observationale, acum dispunem de informatii noi, care se intind pe jumatate de veac, si avem o intelegere mai buna a felului in care nutritia afecteaza organismul si bolile de inima in special", a spus DiNicolantonio, unul din cercetatorii implicati in crearea articolului de care vorbim.
Aspectele metabolice ale acizilor grasi saturati sunt complexe dar exista cercetari care sugereaza ca anumiti acizi grasi saturati pot aduce beneficii masurabile in privinta profilului lipidc si prevenirii bolilor de inima. De exemplu, unii acizi grasi saturati cresc lipoproteinele cu densitate mare (colesterolul bun, HDL), ceea ce reduce riscul de boli coronariene.
Eliminarea grasimilor saturate din dieta inseamna aproape intotdeauna inlocuirea lor cu altceva. Cand carbohidrati inlocuiesc grasimile saturate, si in special carbohidrati simplii precum zaharul, efectele asupra colesterolului HDL sunt negative (HDL scade si trigliceridele cresc).
Cum am mai spus, oamenii nu mananca acizi grasi izolati - mananca alimente care au diferiti acizi grasi si alti constituenti alimentari. Consumul ridicat de carnuri procesate poate creste riscul bolilor de inima, dar consumul crescut de grasimi saturate din lactate se pare ca nu prezinta niciun risc, ba chiar poate reduce unele riscuri de boli coronariene.
O dieta bogata in zahar, urmata si doar cateva saptamani, duce la aparitia unor anomalii precum colesterol mare, numar mare de trigliceride, LDL ridicat, LDL oxidat, acid uric crescut, rezistenta la insulina si intoleranta la glucoza, HDL scazut si functionare defectuoasa a trombocitelor din sange. Consecintele unei dieta bogate in zaharuri, in privinta markerilor sanatatii citati mai sus, sunt mult mai severe decat in cazul unei diete bogate in grasimi saturate, care creste LDL (colesterolul rau) dar in acelasi timp creste si HDL (colesterolul bun).
Fructoza - de regula sub forma de sucroza (zaharul de masa) sau sirop din porumb bogat in fructoza - adaugata in alimentele procesate si bauturi este cea mai periculoasa forma de zahar pentru sanatate. Consumul regulat duce la rezistenta la leptina un hormon cheie in controlul greutatii si depozitelor de grasime din corp. Supraconsumul de fructoza adaugata aritificial in alimente (nu fructoza care intra in corp prin consumul de fructe) creste fara dubii riscul de obezitate, un factor de risc in bolile de inima.
Excesul de fructoza poate duce si la aparitia bolii ficatului gras non-alcoolic - una din cele mai raspandite boli in societatea vestica, si un factor independent de risc pentru bolile coronariene. Asocierea dintre boala ficatului gras si bolile de inima este mai puternica decat asocierea dintre bolile de inima si fumat, diabet, hipertensiune, colesterol ridicat sau sindrom metabolic.
Zaharurile care apar natural in fructe si legume nu reprezinta niciun risc pentru sanatate si nu cauzeaza boli de inima. Problema sunt zaharurile rafinate - alimentele ultraprocesate ridicand cele mai mari ingrijorari. Alimentele cu adaos de zahar reprezinta 75% din toate alimentele ambalate si bauturile vandute in S.U.A. si nici noi nu suntem departe. Marea parte a zaharului din aceste alimente este sucroza sau sirop de glucoza-fructoza (denumirea sub care apare la noi siropul de porumb bogat in fructoza). Dintre toate tipurile de zaharuri, acestea doua cresc cel mai mult riscul de boli cardiovasculare.
Dietele bogate in zahar predispun si la diabet. Iar pacientii cu diabet sau pre-diabet prezinta un risc mult mai mare de boli coronariene, in special ingrosarea arterei stangi.
Alimentele ultraprocesate tind sa fie si surse de grasimi saturate, dar efectele negative ale acestor alimente s-ar putea sa nu aibe de a face cu grasimile saturate continute ci cu zaharul continut si faptul ca nu mai sunt naturale, sunt procesate. Cel mai bun sfat este de a evita alimentele procesate, nu grasimile saturate; evitarea grasimilor saturate indeparteaza oamenii de alimente care nu numai ca nu reprezinta un risc pentru sanatate dar pot ajuta (precum lactatele) saumai rau, evitarea grasimilor poate duce spre consumul de alimente nocive - produse sarace in grasimi (low-fat), ultraprocesate sau cu cantitati mari de zaharuri ascunse.
"Dupa o analiza minutioasa a dovezilor existente pana in prezent pare adecvat sa recomandam ca sfaturile nutritionale sa se indeparteze de interzicerea grasimilor saturate si sa se concentreze pe reducerea zaharului adaugat in alimente", a spus doctorul DiNicolantonio. "Recomandarile cele mai importante ar trebui sa sustina consumul de alimente integrale si evitarea alimentelor procesate si ultraprocesate"
Referinte